Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

39. Long live friends!

29 November 2014

Ras copy

Memorabile seri sunt cele care încep cu vin, prieteni și bârfă. De combinația asta mă bucuram din plin într-o sâmbătă seara, când, la momentul plecării, un prieten mă trage de aripă:

– Pot să dorm și eu la tine?! timp în care îmi arătă spre bunăciunea cu care venise, gest făcut cu maximă subtilitate (în mintea lui).

– Teoretic, desigur! Practic, nu știi unde stau! răspund, prăpădindu-mă de râs.

– Păi și nu aflu eu în seara asta?

M-a lucrat! Îi înmânez cheile. Noteză adresa și p-aici ți-e drumul. A doua zi, târziu în după-amiază, mă sună făptașul:

– Ce s-o mai dau cotită, sunt un om fericit!

Stabilim că vin acasă să iau cheile, dau să închid telefonul și-atunci mă pălește:

– Mă nene, ai niște vecini pe cinste!

– Poftim?? Poftim??

– Serios! Moșulică ăsta de lângă tine e chiar băiat!

– Poftim?? Tu cred că glumești! Eu nici nu știu dacă stă cineva lângă mine. Când naiba l-ai cunoscut tu?

– Stai mă să-ți povestesc. Am urmat cu sfințenie instrucțiunile, pe onoarea mea. Am deschis ușa liftului, la etajul trei. Ușa de lângă lift! Am reperat-o. Mă duc la ușa cu pricina și dau să o descui. Și încerc! Mai scot cheia, o mai bag o dată, nimic! Am încercat ușa, am mai băgat cheia… ce mai la deal la vale, am sunat, mă nene, am sunat la ușă!

S-a așternut o liniște de câteva secunde între noi.

– Și bine am făcut că am sunat că mi s-a și deschis.

– Poftim?!?

– Tu, te rog, nu exagera! A ieșit omul la usă să mă informeze, extrem de politicos, că apartamentul pe care-l caut este cel de lângă casa lui, acesta fiind și motivul pentru care cheile nu se potrivesc.

La 4 dimineața, prietenul meu a făcut cunoștină cu vecinul meu! Avem, toți trei, eu, el si vecinul, o singură dilemă: de ce, dom’le, să suni la o ușă de la care ai chei? De ce să suni la un apartament la care ai mers tocmai în ideea că nu este nimeni în el?

Autor: Cecilia Woltz

Regulamentul concursului, aici. Dacă v-a plăcut acest articol, votați-l, în intervalul prevăzut de regulament, aici.



Citiţi şi

O femeie cu alcool! Vai, ce rușine!

Habar n-aveți ce e o femeie îndrăgostită!

Tu ce faci înainte de culcare?

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
999 views

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro