Abia când pleci, devii român

Laura Baban

4 August 2014

laura babanCând pleci din țara ta, n-ai cum să ocolești momentul când oricât de frumos, oricât de nou, oricât de magnific este unde ești, ți-e dor. Azi mi-e dor. Mi-e dor de România, mi-e dor de tata, mi-e dor de mama, mi-e dor de cățelul meu, mi-e dor de ora de acasă, mi-e dor de noapte și de stele, mi-e dor de străzi, de gustul laptelui de acasă, mi-e dor de bunica, de farfuriile ei. Mi-e dor de liliacul din fața geamului, de soba rece, de un covrig cu chișleag, mi-e dor de felul ploii de-a ploua acasă, mi-e dor de-un zumzet al unui radio românesc, de cărțile din bibliotecă, mi-e dor de toate cănile cu apă băute din fântână, mi-e dor de banii românești, mi-e dor de limba mea.

Mi-e dor de locul unde nu sunt român, ci sunt doar fata de pe bicicleta, fata cu o rochie, fata cu o carte și-un cățel. Mi-e dor de bucățica mea de pământ, acolo unde am crescut, unde m-am clădit, unde aparțin atâtor oameni și atâtor amintiri.

Când pleci, devii român. Și nu mi-e rușine să fiu român. Doar că mi-e greu să fiu… doar român. Atunci când pleci, o iei de la capăt. Devii doar un strain. Nu mai ești fiul, vecinul, prietenul, colegul, șeful, nepotul, cunoștiința sau fratele cuiva. Ești doar: românul. Străinul care a bătut peste 3.500 de km să trăiască un timp în altă țară.

Trebuie să înveți să trăiești în acest loc nou. Trebuie să înveți oamenii, străzile, prețurile, gustul pâinii, bătaia vântului, strângerile de mână, simțul umorului, salutul dintre vecini, ora la care vine poștașul, ora la care apune soarele. Totul în jur e altfel. În fiecare zi simt cum țopăi într-un abecedar al acestei țări în care singură m-am aruncat. Aici nu sunt decât un școlărel care silabisește greșit și se uită cu ochi mari în jur. În spatele sufletului, adun într-un caiet dictando toate definițiile noii mele lumi. Scriu ordonat, caligrafic, așa cum scriam în micul vocabular de la școală. Pe coperta caietului îmi stă scris doar numele, vârsta și țara de unde am venit. Pe lângă cele câteva lucrușoare din valiză, atâta am mai putut adduce cu mine. Atâta sunt aici.

Reykjavík, Islanda

Azi am obosit. Am obosit să învăț cine e Laura în lumea nouă în care trăiesc. Am obosit să înțeleg Islanda. Închid caietul, închid manualele, închid ochii. Mi-e dor de poarta casei, de sora mea, de prietenii mei, de pisicile prietenilor mei, mi-e dor de mașinile cu număr românesc. Mi-e dor de câmpurile noastre, de flori și de copaci, mi-e dor de o înghețată la 1 leu, mi-e dor de parcul de lângă bloc, de copiii de lângă bloc, de câinii din cartier. Mi-e dor de bicicletă, de tarabele din piață, mi-e dor de cireșe, de trenurile noastre.

Azi mi-e dor. Mi-e dor de mine, cea de acasă.



Citiţi şi

M.

Frumos zâmbet…

Nu pe mine mă aştepţi?

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
19,432 views

Your tuppence

  1. xenia / 6 September 2016 12:35

    Hidden due to low comment rating. Click here to see.

    Poorly-rated. Like or Dislike: Thumb up 0 Thumb down 3
    Reply
  2. Alina dumitrescu / 23 July 2016 0:50

    Foarte poetic scris…bravo!tocmai am scris o carte numita Sous titrages.
    Vorbim aceeași limba, dar unghiul de abordare, codurile sociale, ramificații nuanțate de o anumita trăire rămân ascunse.de retur în tara ne dam seama ca nu mai suntem d acolo, de retur în tara de adopție ne dam seama ca nu vom fi niciodată complet de acolo.
    În ce mă priveste, anul aceasta am 28 de ani de emigrație și 28 de Romania.Tocmai mă întorc dintr o vacanta prea lunga, 5 saptamani, în care am crezut ca innebunesc de neintelegere. Lumea vorbește de parcă se cearta, inclusiv la televizor, în fraze e mereu un potențial de ascunziduri, încerci sa faci ceva cu entuziasm și expertiza câștigat greu, comentariile unt defetiste I negative, negative.
    Mama mea mi a spus ca sunt Bună sa trăiesc cu extratereștrii. Interesant.
    Am crezut ca nu mai judec corect.
    A mă trăit cineva așa ceva? Explicati- mi!
    Dealurile sunt frumoase și la locul lor.alti copii se duc la școală pe aceleași strazi.amintirile și nostalgia tinereții sunt prexente.unde e eroarea?

    Thumb up 1 Thumb down 1
    Reply
  3. Marius / 22 July 2016 20:09

    Hmmm, si mie mi-a fost dor, si de ce spui tu, rude, prieteni, strada, dar mi-a fost dor rau si de traficul aglomerat, si de cozi la pasapoarte in Iorga, si de aglomeratia din tramvai sau troleibuz! Am crezut ca sunt nebun, dar am auzit multa lume spunand asta! Si simt ca pamantul romanesc imi da viata, putere si rezistenta! Cred ca toti suntem mici Hercule, ca in legenda!

    Thumb up 2 Thumb down 0
    Reply
  4. Roxana / 21 July 2016 22:49

    Mie nu.mi mai e dor de nimic. Pentru prima data ma bucur ca nu am frati, surori. Asa m.ar intelege cineva cand as spune ca mi.e dor de mama si de tata. Ei nu mai sunt. Nu mai am nimic in spate, decat niste amintiri. Acasa a devenit aici, unde am alt statut – nu ca cel din romania – dar unde toata lumea.mi zambeste si ma saluta, ca la tara. Ma bucur de soarele si ploaia de aici, gandindu.ma de fiecare data, ca bine am facut ca am plecat. Am ce viitor sa le ofer copiilor mei, care vor avea ce face cu diplome de inginer. Ai mei sunt cu mine peste tot, nu mai are de ce sa.mi fie dor. Aici ne.am regasit si eu si sotul meu si copiii mei. Aici e acasa.

    Hot debate. What do you think? Thumb up 13 Thumb down 7
    Reply
    • andreea / 22 July 2016 15:37

      Hidden due to low comment rating. Click here to see.

      Poorly-rated. Like or Dislike: Thumb up 0 Thumb down 5
      Reply
  5. Doru / 11 April 2015 22:44

    Mi-e dor de Romania, de parinti, de vecini, de prieteni.
    Mi-e dor de parcul din fata blocului.
    Mi-e dor sa vorbesc romaneste.
    Mi-e dor de masina mea (Dacia).
    Mi-e dor sa merg prin oras si sa ma intalnesc cu cunoscuti.
    Mi-e dor de zilele cand mergeam la iarba verde.
    Mi-e dor de fructele si legumele din piete.

    Ma intorc in Romania, dar numai pt cateva luni.

    Pe urma revin.

    Thumb up 6 Thumb down 1
    Reply
  6. Cip / 23 February 2015 20:44

    Foarte frumos spus. Dar hai sa spunem lucrurilor altfel. De ce un englez, un neamt, un francez, un italian sau spaniol nu-si paraseste tara? Raspunsul e simplu, pentu ca e condus de cine trebuie si are tot ce-i trebuie si asta datorita in mare parte noua celor care lucram pentru ei.
    Singura solutie este sa mai facem o revolutie (de data asta ar fi o Revolutie cu sens si de toti inteleasa ci nu ca aceea din ’89). Dar pentru asta avem nevoie de curaj, iar curajul nu-l vom avea niciodata si asta pentru ca numai suntem uniti asa cum eram inainte de ’89. Cei care ne conduc acum au avut grija sa ne dezbine, sa bage ura intre noi si au grija in continuare s-o faca cel putin la fel.
    Am incercat si eu pe afara, dar vazand realitatea ma intorc acasa in saracia mea, dar langa familia mea frumoasa (sotia mea si baietelul meu), parintii mei, fratele meu si locurile unde am copilarit, am crescut, am fost educat, respectat si iubit.
    Romania te IUBESC! Si nu mi-e rusine s-o zic!

    Well-loved. Like or Dislike: Thumb up 15 Thumb down 1
    Reply
    • panait / 6 September 2016 11:20

      Sorry ? Pe primul loc la emigrare in Europa sunt englezii cu 5.800.000 persoane urmati de polonezi , romani etc.

      Thumb up 0 Thumb down 0
      Reply
  7. Anto / 27 September 2014 23:03

    Hidden due to low comment rating. Click here to see.

    Poorly-rated. Like or Dislike: Thumb up 0 Thumb down 10
    Reply
  8. Alina / 21 September 2014 19:25

    Mie o sa imi fie in fiecare zi dor de Romania, dar si daca sunt in Romania o sa imi fie in fiecare zi dor de tara unde traiesc acum.Bineinteles , starile de dor sunt diferite , dar nici cand ma mai duc in tara nu ma mai regasesc si incepe sa imi fie dor mai mult de mine cand eram mai tanara .Ma gandesc cand a trecut timpul asa de repede si incep sa ma simt batrana in tara mea, chiar daca am doar 32 de ani , dar pe unde ies sa ma plimb vad mai mult pusti pe la terase , pusti ce se comporta precum niste oameni mari , iar oamenii de varsta mea par a fi deja precum fantomele in Romania. Prietenii s-au schimbat si cred ca tie iti este perfect unde esti si parca cu totii par asa de super ocupati cand esti tu in Romania, dar ei intre ei ies pe la gratare si isi dau intalniri si isi vad de viata lor fara tine , rudele sunt si ele rautacioase, incep sa se ia de tine ca te-ai schimbat, ca te-ai ingrasat, ca ai imbatranit, ca nu mai esti pustoaica aia pe care o stiau ei. Ma plimb pe strazi prin oras si totul e schimbat si nimic nu mai e cum era cand eram eu acolo zi de zi si atunci pare un loc atat de trist precum in basmul Tinererte fara batranete si viata fara de moarte si incepi sa te gandesti ca ai fost fraier ca te-ai lasat purtat pe valea dorului ca sa fii apoi nevoit sa te reintorci.
    Incerci sa iti faci planuri sa revii in tara , insa pare ca nimeni nu te sprijina, parca totul e greu pe peste tot, si daca vrei sa iti inscrii copiii la scoala si apoi te gandesti daca chiar se merita sa lasi viata ta noua din alta tara pentru niste umbre ramase in tara ta cea veche .
    Incerci sa fii calda cu oamenii ramasi , dar ei te mai iau si peste picior si iti zic ca daca vii de 2 ori pe an in vizita faci naveta, daca vii mai rar chiar incep cu totul sa uite de tine.
    Cand ajungi din nou in tara ta cea noua , parca isi revin cu totii la viata , iti lasa mesaje siropoase ca au fost cu totii atat de ocupati , dar data viitoare sigur vom iesi , sigur ne vom vedea mai des.
    Cand ajung in Romania imi dau seama ca tot familia ta compusa din sot si copiii e cea mai importanta, tot cu ei petreci timpul , tot cu ei stai la povestiri , tot cu ei traiesti , adormi , te scoli alaturi de ei .Toti romanii sunt grabiti , ocupati si pentru ei si familia lor si atat si atunci incepi si tu sa fii la fel si te gandesti ca daca tot e asa de ce n-as fi si eu pentru familia mea in noua tara , unde oamenii sunt reci , dar sunt mai politicosi , unde scolile sunt mai bune, spitalele mai bune , societatea mai civilizata si unde am o viata mai linistita , mai comoda.
    Prefer sa ma intorc si sa ascult posturi romanesti cand am chef , sa citesc carti romanesti cand vreau , sa ascult muzica romaneasca, sa am aici prieteni romani cand vreau sa vorbesc romaneste si sa imi gasesc si ai aici lucrurile de care imi era dor in tara.
    M-as intoarce in tara , dar sa merg sa vizitez locuri , fara sa vad oameni , fara sa vorbesc cu nimeni dintre rudele mele , cunostinte rautacioase si invidioase fara motiv. M-as duce asa cu sotu si copiii prin tara sa vad locuri noi , fara sa mai compar cum erau in trecut si cum sunt acuma , pentru ca oricum nu le stiu, dar nu cred ca merita mai mult decat daca as alege o tara din Europa pe care nu am vazut-o niciodata .E trist caci mereu traiesc cu acest dor de tara , de oamenii de acolo , dar cand ajung acolo nimanui nu ii pasa de dorul tau si parca simt ca si tara in sine ar fi personificata si nici macar ei nu ii pasa si ma simt mai aproape ca niciodata de noua mea tara , chiar daca stiu ca revin acolo si o sa am dorul de tara mea tot timpul , dar prefer sa nu ii mai dau o asa de mare importanta pentru ca nu duce la nimic bun, din pacate.

    Well-loved. Like or Dislike: Thumb up 42 Thumb down 4
    Reply
  9. SIMONA / 20 September 2014 9:48

    Doar cine nu a fost plecat nu stie ce e dorul de casa !!! Sa te ia asa un dor de casa ,de parinti,de frati ,de lucrurile dragi !!! Sa mergi pe strada si sa plangi incet sa nu te auda sau sa te vada cineva (sa creada ca esti vreo ciudata!) de dorul de casa !!! E greu sa fii acasa printre straini !!!

    Well-loved. Like or Dislike: Thumb up 29 Thumb down 1
    Reply
  10. wsc / 20 September 2014 1:42

    Hidden due to low comment rating. Click here to see.

    Poorly-rated. Like or Dislike: Thumb up 1 Thumb down 6
    Reply
  11. Alexandra / 11 September 2014 16:23

    Ce frumos.. si ce bine te inteleg! Abia astept sa ajung inapoi acolo si sa-i spun Romaniei ce dor mi-a fost de ea!

    Well-loved. Like or Dislike: Thumb up 17 Thumb down 2
    Reply
  12. Me / 12 August 2014 15:18

    eu din cauza de dor… si din faptul ca nu ma gaseam pe mine acolo, m-am intors acasa! dar ciudat e ca atunci când te întorci, exista multa durere! Nu mai găsești acel “acasa” din mintea si sufletul tău. Viata tuturor a continuat in lipsa ta, si tu nu mai faci parte din ea! O iei iar de la început .. ca și cum ai fi murit și renaști ! Asta am simțit eu.. și nu numai o data!

    Well-loved. Like or Dislike: Thumb up 37 Thumb down 1
    Reply
  13. Eu / 7 August 2014 0:55

    Nu-mi mai este dor. Nici nu cred ca mi-a fost vreodata. Am fost ca o carte care a refuzat sa se deschida pana am plecat. Acum, odata deschisa cartea, filele incep sa se umple incetul cu incetul. Dar ceea ce nu am stiut este ca vor ramane pentru totdeauna paginile albe de la inceput.

    Hot debate. What do you think? Thumb up 10 Thumb down 3
    Reply
  14. Ralu / 4 August 2014 22:44

    Multi dintre noi eram constienti ca suntem romani si acasa, problema e ca sunt altii la noi acasa care nu sunt romani si ei fac cartile. Ne e dor dar nu are cum sa ne fie dor de neavenitii care au jefuit si au redus tara aia la mizerie si haos. Sa fi roman in alta tara e sport Extrem acum.

    Hot debate. What do you think? Thumb up 10 Thumb down 6
    Reply
  15. Gigi ea / 4 August 2014 13:04

    Da, adevarat, de-abia cand pleci devii cu constient de faptul ca esti român si ca ceea ce esti cu bune cu rele, se trage din asta.. La inceput cand devenea prea obositoare si rapida adaptarea, ma indreptam spre lucrul in care ma simteam ca acasa, masina (am putut sa aduc masina aici) si dadeam o tura. Era singurul loc cu adevarat familiar si unde eram “pe pilot automat”. Dupa o tura de vreo ora eram ca noua :). Recomand :). Cand ma intorc in tara mi se pare aproape ciudat ca se vorbeste pe strada româneste, nu doar in capul meu si la televizor :)). Mie mi-e dor de caldura sufocanta din Bucuresti (culmea), soarele la apus, tarabele taranilor, gradina cu fructe, apartamentul meu, modestia oamenilor, curatenia chiar si a celor saraci (ceea ce in vest e SF..), “dam o fuga la mare/munte ?”, chiar si de fitzele de pe terase..

    Well-loved. Like or Dislike: Thumb up 18 Thumb down 0
    Reply
    • clara / 6 August 2014 23:01

      Nu stiu ce lucreaza autoarea dar descrierea cred ca se potriveste fiecarui roman plecat. cine nu recunoaste ca nu- i este dor de acasa are o problema cu sine. Ani de zile mi-a fost dor de locul unde am crescut;, de oamnii dragi care au ramas la Bucuresti. Am trait 10 ani ca expat si de 2 ani traiesc intre Romania si o alta tara. Mi se pare ca mi-am regasit repererele. Romania m-a dezamagit de multe ori dar ramine acasa. Abia acum am realizat ca avem paduri superbe , ca muntii nu sunt goi, ca bunicii duc copiii la scoala, ca vecinul te ajuta daca ai nevoie sa umfli roata de la bicicleta, ca daca vecinul nu te vede citeva zile la rind vine sa bata la usa si sa intrebe daca totul este in regula.

      Well-loved. Like or Dislike: Thumb up 32 Thumb down 6
      Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro