În momentul conceperii unui om, ovulul fecundat are 96% apă. La naștere, bebelușul este format în proporție de 80% din apă. Pe măsură ce copilul crește, procentajul scade și se oprește la circa 70% atunci când omul ajunge la maturitate. Cu alte cuvinte, noi ne trăim cea mai mare parte a vieții „ca apă”. Esența unei ființe umane o reprezintă apa.
Putem spune, de asemenea, că viețile noastre încep cu apa și se încheie tot cu ea. Fetusul care se dezvoltă în pântecele mamei reflectă evoluția speciei umane – pornind de la originile noastre în oceanul primordial până la forma actuală a omului. Lichidul amniotic are componente asemănătoare cu apa de mare. Fetusul așteaptă, așadar, momentul nașterii în „marea” din pântecul mamei sale, respirând prin cordonul ombilical și prin placentă.
Cu toate acestea, de obicei bem apa fără să îi acordăm prea multă atenție. Știm că este importantă pentru a ne menține în viață, dar tocmai datorită faptului că ne este atât de familiară, foarte rar o apreciem în mod conștient..
Dr. Masaru Emoto este un cercetător japonez, conferențiar și autor a mai multor bestseller-uri despre apă, dintre care în limba română au fost traduse Mesajele ascunse în apă, Viața secretă a apei, Oracolul cristalelor de apă, Miracolul apei și Adevărata putere a apei. El ridică întrebările de mai jos și vine cu niște potențiale răspunsuri foarte interesante.
Cât de serios vă gândiți la caracteristicile apei?
- Sunteți conștienți de faptul că apa pe care o beți are capacitatea de a vă îmbunătăți sănătatea și viața?
- Știați că și conștiința dumneavoastră are capacitatea de a schimba calitatea apei?
Cercetările sale au surprins vizual structura apei în momentul înghețării și, prin fotografia de mare viteză, el a arătat consecințele directe ale gândurilor distructive și ale gândurilor de iubire și de recunoștință privind formarea cristalelor de apă. Pentru a testa această teorie, el a expus apa la diferite mesaje lipite pe sticlele ce o conțineau, apoi a înghețat-o și a fotografiat cristalele de gheață.
A ales perechi de cuvinte opuse ca sens: „foarte bine” față de „nu e bine”, „plăcere” față de „dezgust”, „putere” față de „slăbiciune”, „înger” față de „demon”, etc. Apa a format cristale numai atunci când a fost supusă unor cuvinte pozitive. Interesant a fost faptul că apa a răspuns la cuvintele scrise în alte limbi străine într-o manieră similară, deși nu exact la fel. Se pare că apa nu recunoaște cuvântul pe care „îl vede” ca un simplu desen, ci mai degrabă îi înțelege corect sensul, esența a ceea ce se arată, și preia aceste informații.
Dacă apa adună informații, iar cristalele ei reflectă caracteristicile acestora, înseamnă că, din punct de vedere calitativ, apa se transformă în funcție de informațiile pe care le primește. Cu alte cuvinte, informația pe care o transmitem apei îi schimbă calitatea.
Calitate apei pe care o bem: minerală, naturală sau de la robinet
Masaru Emoto a efectuat, de asemenea, o serie de experimente în care a comparat apa naturală (cea netratată chimic) cu cea minerală (din comerț) și cu apa de la robinet. A colectat și analizat monstre de apă provenind din diferite orașe din Japonia (Sapporo, Sendai, Nagoya, Kanazawa, Osaka, Hiroshima, Fukuoka, Tokyo și Naha), Europa (Londra, Paris, Roma, Veneția) și America de Nord. În marea majoritate a cazurilor, apa de la robinet nu a format cristale, ba dimpotrivă, departe de formarea unor cristale, gheața prezenta adesea forme oribile. Singurele orașe a căror apă de la robinet a format cristale frumoase au fost Vancouver (Canada), Buenos Aires (Argentina), Manaus (Brazilia) și Katano (Japonia), toate acestea aflându-se lângă o sursă de apă naturală.
De asemenea, cercetătorul japonez a realizat un experiment pe apa minerală îmbuteliată ce se vinde în orașul Yokohama. Dintre cele treizeci de tipuri de apă testate, paisprezece erau importate din Statele Unite ale Americii, din Franța și Canada și doar șaisprezece erau mostre de apă aduse din zece prefecturi japoneze. Utilizând metoda de cercetare dezvoltată de institut, apa a fost examinată în ceea ce privește conținutul de formaldehidă și de acetaldehidă.
Rezultatele au dezvăluit prezența aldehidelor în nouăsprezece dintre apele studiate – cinci importate și paisprezece japoneze. Dintre cele nouăsprezece, șaptesprezece conțineau atât formaldehidă, cât și acetaldehidă. Una dintre apele minerale din Japonia și una importată din Statele Unite depășeau în concentrație formaldehida și, respectiv, acetaldehida existente în apa de la robinet din orașul Yokohama. Atât formaldehida, cât și acetaldehida sunt cancerigene. Puritatea apelor minerale îmbuteliate (și nu doar) nu este, așadar, garantată, cauza apariției acestor impurități putând fi legată atât de sursă, cât și de procesul de îmbuteliere.
Ce este important în legătură cu aceste experimente
Importanța acestor experimente rezidă, în primul rând, în creșterea nivelului de conștientizare cu privire la atenția pe care ar fi bine să o acordăm apei pe care o folosim și pe care o bem. Având în vedere faptul că suntem 70% apă, calitatea apei pe care o consumăm are un impact direct asupra sănătății și calității vieții noastre.
În al doilea rând, interesant mi se pare faptul că surprinde, prin „fotografia de mare viteză”, efectele fizice pe care gândurile noastre le pot avea asupra substanțelor din noi și din jurul nostru. Faptul că fiecare entitate din Univers are o vibrație intrinsecă constituie un fenomen deja cunoscut și studiat de biofizică. Ipoteza conform căreia fiecare gând emis transmite un anumit tip de vibrație, care se propagă, creând propriile sale efecte, devine parcă din ce în ce mai plauzibilă. Ceea ce ne invită, parcă, la obținerea și întreținerea unei igiene mentale, care să ne „curețe” gândurile și să ne servească, astfel, interesele.
Ne-o spune (și) apa, care, de fapt, ne alcătuiește. În uite ce fotografii expresive:
Citiţi şi
Tu de ce ți-ai dori o piscină în propria curte?
Rutina adusă la rang de artă – Perfect Days
Femeile smart poartă ceasuri smart
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
