Ai grijă ce-ți dorești!

Catchy

25 August 2017

Să vă împărtăşesc un secret oarecum… hm, ruşinos pentru o femeie? În fine, ce vreau să vă spun e că nu-mi place să gătesc… shhhhhht, nu spuneţi la nimeni. Nu-mi place şi pace. Mi se pare că pierd foarte mult timp în bucătărie (între pregătirea ingredientelor, învârtitul în oală etc), ca să nu mai spun de fum, abur şi mirosuri neplăcute şi persistente pe care cu greu le scot apoi din păr, haine şi pereți. Am încercat mai multe variante de a reduce la minim timpul petrecut la cratiţă (de la cele la modă sau sănătoase, până la cele mai toxice): diete raw vegan, semipreparate sau mâncare tip fast food. Rezultatul? Familia înfometată, nemulţumită şi cu dureri de burtă. Mai mult, am depistat scurgeri din buget către restaurante, cârciumi, pizzerii şi altele asemenea care livrează mâncare gata făcută. Auch! Asta a durut, aşa că am renunţat la toate artificiile şi m-am întors la prietenele mele: lingura de lemn şi cratiţa.

Acum trebuie să recunosc că, în ciuda acestor experimente, familia încă îmi este alături în momentele grele. Sora mea, de exemplu, este opusul meu: adoră să gătească, dar o face într-un mod inteligent. Văzându-mă cât sunt de cătrănită, s-a gândit să aducă puţină lumină şi pe strada mea (mă rog, în bucătăria mea, că să fiu mai exactă). Drept urmare, mi-a dăruit o friteuză cu aer Airfryer.

fonda-jane-fonda

După ce am făcut un aşa de mare progres în ceea ce priveşte hrănirea alor mei, nevoia intrinsecă de evoluţie a speciei umane s-a manifestat şi în dorinţele mele de a continuă explorarea posibilităţilor nelimitate pe care mi lee oferă tehnologia. Cu alte cuvinte, nu m-am oprit la inspiratul cadou al surorii mele, ci mi-am cumpărat şi un grill.

Astfel, viaţa mea s-a îmbunătăţit considerabil. Nu exagerez, având în vedere aversiunea pe care o aveam faţă de gătit (și încă o mai am). Şi chiar mă simţeam bine, de fapt, trăiam momente de reconciliere liniştită cu propriile-mi alegeri, când unul dintre copii mi-a alterat echilibrul sufletesc cerând în mod repetat să-i fac supă. Și ciorbă (asta via soțul din dotare). Ceea ce a presupus reluarea parțială a relației femeie-bucătărie, atât de complicată în cazul meu.

La următoarea vizită a surorii mele, la inspecţia tradiţională între noi a bucătăriei, m-a anunțat că ea și-a mai luat, în plus față de mine, și nu știu ce altă chestie care efectiv gătește singură. Am felicitat-o, sugerându-i suav că luna viitoare este ziua mea, cu speranța nerostită să scap definitiv de chin. Și bine am făcut, căci chiar ăsta mi-a fost cadoul!

Sinceră să fiu, acum, nu știu ce să zic… dar nu cred că e de bine… Am senzaţia că am intrat cu ea într-o competiţie vicioasă: nu e preparat pregătit, evident, în doi timpi și trei mișcări cu sculele noastre, pe care să nu-l fotografiem și „filtrăm” artistic și pe care apoi să nu îl trântim cu legitimă mândrie pe facebook, etichetându-ne reciproc…

PS: în continuare, detest lingura de lemn și cratița, iar pentru supă și ciorbă s-au inventat mama și/sau soacra.



Citiţi şi

Aia e de vină! L-a corupt, l-a stricat, s-a urcat cu totul pe el și l-a zăpăcit de cap

A fost un accident

Cum se păcălesc femeile

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
23,378 views

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro