Arhitectura alternativă, o abordare holistică a habitatului uman

Liana Oprea

11 April 2012

Expresia „curent alternativ” capătă în ultima vreme sensuri noi. Și-a luat zborul din teritoriul limitat al fizicii electricității, făcând incursiuni din ce în ce mai dese în domeniile vieții de zi cu zi, de la felul în care trăim la locul în care trăim.

Arhitectura alternativă se manifestă din ce în ce mai puternic prin bioconstrucții, edificii autosustenabile și reconsiderarea materialelor tradiționale. Tot mai mulți oameni își reorientează sistemul de valori, generând rapid, grație și virtualei ubicuități a informației, adevărate curente și mișcări de conștiință, de solidaritate prin idei. Slow food, slow movement, învățământ alternativ, energie alternativă, căutăm soluții diferite la vechile întrebări, punem întrebări noi vechilor teorii și facem lucruri la care nu ne-am fi gândit acum douăzeci de ani.

În cartea „The RICH Economy”, americanul Robert Anton Wilson observa: „Oamenii pot petrece doar un timp limitat f…, fumând iarbă și uitându-se la TV; după o vreme se plictisesc. Aceasta e principala obiecție psihologică la o societate în care nimeni nu mai muncește, și soluția este să educăm oamenii pentru funcțiuni mai cerebrale decât f…, fumatul de iarbă și uitatul la TV, sau joburile idioate la care se canonesc majoritatea în prezent.”

 Cu alte cuvinte, oamenii nu sunt făcuți să-și trăiască 80% din viață între patru pereți și o carcasă de automobil, iar cheia pentru o viață firească este reintegrarea în natura din care facem parte, în ritmul ei, în structura ei, ținând cont și folosindu-ne de creativitatea și inteligența proprii speciei umane și de informațiile și cunoștințele acumulate de civilizație.

Ca și în domeniile științei și conștiinței, și în domeniul spațiilor de locuit apare conceptul de conectivitate, de interdependență, de sistem ecologic. Obiectele nu mai sunt văzute ca independente ci ca parte a unui sistem care, ca să opereze în parametri optimi, trebuie să se bazeze nu doar pe integritatea componentelor, ci și a relațiilor dintre ele.

O abundență de proiecte arhitecturale și de habitat uman explorează conceptul de locuință autonomă, eco-integrată, de multe ori conectându-se cu proiecte vizând sursele de energie regenerabilă (solară, eoliană, hidroenergie obținută prin mijloace mecanice) sau de hrană și recliclarea deșeurilor menajere (permaculturi).

Arhitectura și construcția de locuințe reconsideră materialele tradiționale până de curând disprețuite de tehnica modernă (paie, stuf, lut, chirpici, paiantă, argilă, piatră brută), metodele arhaice de construcție (case semiîngropate, încălzire nonconvențională prin hornuri interioare) sau bazate pe reciclare („cărămizi” din peturi, rețele de încălzire a apei alcătuite din sticle pe principiul vaselor comunicante, izolare cu cauciuc și hârtie reciclată tratată).

 Un cuplu din Colorado a ales să-și construiască o casă de numai 38 de metri pătrați, cu resurse proprii. Christopher Smith and Merete Mueller au lucrat la construcție timp de zece luni și și-au împărtășit experiența în articole online. Nu sunt nici pe departe singurii care au construit o astfel de căsuță. Mișcarea „Tiny Home” i-a motivat în decizia lor de a-și construi o locuință micuță, dar suficient de încăpătoare pentru nevoie lor. „Oamenii care au ales să își simplifice viața, reducând totul la scară mai mică, au mai mult timp și mai multe resurse pentru a face lucrurile care sunt într-adevăr semnificative pentru ei.” O casă mare, e adevărat, are căile ei de a te ține prizonier. Când toate facilitățile sunt înăuntru (cum am vazut la unele complexe de locuințe din friguroasa Suedie, de pildă), ”afară” începe să-și piardă sensul, și omul își reduce evoluția la o girație în jurul obiectelor universului casnic, care îi oferă masă, acoperiș, divertisment, shopping, igienă, mișcare. Celebrul caz al cumpărării bicicletei medicinale în loc de bicicleta cu roți, parfumului scump cu extract floral în locul unui buchet de flori.

 Mult mai aproape de noi, pe Cheile Nerei, timișoreanca Ileana Mavrodin a pus în practică un experiment eco-arhitectural pe care l-a numit Casa Verde. Absolventă de Arhitectură, Ileana a revenit din Canada după 12 ani, realizând că „viața în aer condiționat” nu era ceea ce-și dorea.

Inspirată de lucrările britanicului Ianto Evans, care contruia locuințe folosind cob, un material tradițional în ținutul Devon, asemănător cu paianta (lut, apă, paie, nisip), Ileana a proiectat și a început să constriască o casă de tip „organic”, în formă și în conținut. Urmând liniile naturii, locuința de pe malul Nerei, în apropierea localității Sasca Română, uită de colțuri și linii rigide, fluidizându-se după curgerea elementelor, fără să piardă în estetică și caracteristici de izolare proprii unui adăpost optim. Dacă pentru un spațiu calsic cu unghiuri drepte 13 metri pătrați par insuficienți, Casa Verde a Ilenei Mavrodin câștigă teritorii care altfel nu ar fi folosite, prin forma circulară, arce și nișe. Departe de a lăsa în urma sa vreo urmă de gunoi, construcția-experiment de pe malul Nerei a înglobat și deșeurile găsite în timpul edificării (sticle sparte îngropate în pământ etc).

 În Honduras, America Centrală, o familie și-a ridicat o locuință folosind exclusiv sticle de plastic umplute cu lut, micșorând cu această ocazie cu 12 metri cubi groapa de gunoi din apropiere. Nu sunt singurii care folosesc pet-urile ca material de construcție, același experiment fiind practicat cu succes de profesorul sârb Tomislav Radovanovi, artistul argentinian Alfredo Alberto și alții. Arhitecții sunt de părere că o clădire din peturi umplute cu lut poate fi la fel de solida ca una din cărămizi, și mult mai eficientă energetic (se consumă mai puține energie și resurse pentru producerea „cărămizilor”).

Robert Pope, de data aceasta un dezvoltator imobiliar din Romania, a inițiat proiectul Vega Park, în apropiere de Frumușani, având în minte conceptul de locuință ecologică și sustenabilă. Planul său vizează funcționarea autonomă, reducând la minimum dependența de furnizorii externi de energie și hrană.

Indianul Bunker Roy, carismaticul inițiator al Barefoot College, acționează din 1972 în sustenabilizarea comunităților rurale, reușind să demonstreze că oamenii neinstruiți de la sate pot învăța, în timp record și cu rezultate uimitoare, să construiască așezări complet autosuficiente, captatori de energie solară, școli, manufacturi, așezăminte de sănătate. 

Sunt doar câteva exemple din tot mai multele abordări non-convenționale în crearea, angrenarea și organizarea spațiului de locuit, reflectând o mișcare de paradigmă în mentalitatea umanității.

Faptul că suntem parte dintr-un ecosistem devine din ce în ce mai evident în conștiința noastră. Nu supunem natura. Nu salvăm natura. Suntem natura. Orice se întâmplă cu ea ne afectează direct. Când omul se lovește la deget, nu degetul simte durerea, ci omul. Pe același principiu holistic, locuințele ecologice folosesc unghiurile naturale în care cade lumina, poziționarea în funcție de elementele naturii, liniile biomorfice, materialele naturale și caracteristicile proprii mediului ca atu în proiectare, pentru a obține maximum de protecție și confort real, fără a invada sistemul ecologic, ci ca parte din el.



Citiţi şi

Copiii „Cantus Mundi” se alătură campaniei „Ora Pământului”

Tony Blair despre Regele Abdullah bin Abdulaziz al Arabiei Saudite

Electrizantul BMW i3

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
4,444 views

Your tuppence

  1. Andy / 13 April 2012 8:14

    ¨Urmând liniile naturii, locuința de pe malul Nerei, în apropierea localității Sasca Română, uită de colțuri și linii rigide, fluidizându-se după curgerea elementelor, fără să piardă în estetică și caracteristici de izolare proprii unui adăpost optim¨
    Frumos spus. Imi suna a geometrie sacra.

    Thumb up 2 Thumb down 0
    Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro