Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

Aş iubi de nebun o femeie frumoasă, dar numai o vară

6 February 2018

Erau cu toții în seara acesta la restaurant. Se simțeau bine, ca între buni prieteni și colegi. Se revedeau după ceva vreme. Vorbeau despre toate lucrurile bune din viețile lor.

O tânără înaltă, subţire, cu părul întunecat, lăsat liber să cadă pe umeri, trecu pe lângă masa lor. Sergiu o urmări cu privirea. Anda zâmbi. Bărbatul din el, firesc, reacţiona. Tăcut, Dan o privi pe Anda. Şi Dan remarcase tânăra, cu coada ochiului, discret. Fiecare dintre ei doreau să fie cei mai cei dintre bărbați. Femeile au fost întotdeauna un barometru al succesului bărbaților. Cu cât erau mai tinere şi mai frumoase, cu atât bărbatul era mai apreciat și era mai invidiat. Poate şi ea, Anda intră în această regulă. Ea oare ce reprezenta? Pentru Dan? Habar nu avea.

– Ai de lucru în ultima vreme, Anda? o întrebă brusc Doru, prietenul Sandei.

– Da, pot să zic că am. Lumea divorțează în ultima vreme, parcă au înnebunit cu toţii. Mai nou, nu pot să mă ocup în liniște de fiecare caz, cum făceam mai demult. Tot pe fugă. Asta este. Nu mă plâng că nu e voie și e păcat. Tu cum te descurci?

– Eu sunt ok. Tocmai am vândut ceva tablouri. Am deschis recent şi o expoziţie. Poate veniţi şi voi să o vedeți. Este la teatru. O să fie deschisă toată săptămâna viitoare.

cuplu masa

– Sigur venim! Mi-ar face mare plăcere. Nu am mai văzut demult tablorile tale și știu că erau foarte frumoase. Mereu am fost de părere că vei avea succes. Am văzut expoziţia ta fotografică de luna trecută. Felicitări! Foarte reuşită! Ai mult talent.

– Mulţumesc, am făcut multe fotografii în Olanda, ţara lalelelor, zâmbi el. Să vii să le vezi odată. Sanda râde de mine că am prins gustul și fotografiez doar flori. Ei, lasă! Acum am trecut la femei… Păi da, să vezi ce idei nebune prind viață când te porneșți… Nici n-ai crede câte ascunde mintea umană. L-am întrebat deunăzi şi pe Dan dacă pot să-ţi fac şi ţie cîteva fotografii. Asta, bineînțeles, numai dacă tu vrei. Ce zici? Îndrăznesc cam mult, nu-i așa? Dar ai ceva… ceva anume… cred că aș putea să valorific frumos chestiile astea. Pe bune, s-ar face minuni dacă mă crezi.

– N-am nimic împotrivă. Sunt încântată. Deși zic eu că am o figură comună… Cred că te înșeli.

– Nu! Nu-i comună. Caut femei care au o expresie a feţei… femei interesante. Tu intri în această categorie, râse Doru. Nu vorbesc bălării. Am fotografiat-o şi pe Sanda. De nenumărate ori, chit că a fost o luptă de convingere cu ea. Au ieşit nişte fotografii foarte reuşite. Sanda este realmente foarte fotogenică.

– Da, sunt convinsă. Sanda o femeie frumoasă. Nu le ai la tine?

– Nu, îmi pare rău. Da, poate treci pe la noi într-o zi şi o să le vezi.

– Păi, bine măi, aşa prieten eşti tu, nu ne aduci și nouă să vedem pozele tale cu femei frumoase? Nouă, prietenilor tăi? Ce nasol eșți! se auzi vocea lui Sergiu.

– Ce vreţi voi? Voi care le învârtiți pe degete, toată ziua vă dați talentați și faceți cuceriri peste cuceriri. Voi, ăștia, vă preocupă chiar și femeile din pozele mele? Și nu să mă lăudati pe mine! Neee! Știu eu cu cine am de-a face! Nimic nu vă satură! Imaturilor!

– Da, da, vrem. De ce nu? Măi, domnule fotograf de muieri faine. Vrem, că doar noi nu suntem insensibili la frumos. Iubim frumosul!

Femei, bani, glorie erau întotdeauna preocupările acestor bărbați, gândi Anda. Era o competiţie pemanentă între ei. Banii reprezentau totuşi un fel ciudat de ideal masculin. Banii sau puterea? Dan spunea că atunci când un bărbat nu mai poate avea colecţia lui de dame, intră în politică. Anda se gândi acum că poate are dreptate. Și atunci, ea ce reprezenta oare? Era o etapă în viaţa lui Dan? Până o să între în politică? Hmmm….

Uşor cinică, îşi aduse aminte de ideea prezentată de Ileana Vulpescu în „Arta conversației” cum că amorul şi gripa se tratează cu patul. Da, ar trebui să aplice chestia asta cât de repede, dacă vrea să se vindece de Dan și să-și vadă de treabă. Dar oare asta voia? Pe de altă parte, își punea a mia oară întrebarea fără răspuns dacă există omul perfect pentru ea? Cu siguranță că nu. Nimeni nu poate să-și găsească perechea, chiar dacă susține sus și tare că și-a găsit-o. E o chestiune de obișnuință, de afecțiune, de toleranță. E vorba, mai degrabă, de nevoia de păstra o relație și, mai mult decât atât, intervine și teamă de singurătate. O teamă neașteptat de mare, pentru fiecare. Și atunci, în dorința de a te convinge că totul este așa cum îți dorești, că nu mai are rost să cauți, îți spui că ți-ai găsit perechea. Poate că, în timp, chiar crezi că e el omul ideal din viața ta, cel predestinat. Începi să semeni cu el în mod paradoxal. Ai nevoie tot mai mult de el. Și absența lui te doare.

Era neobișnuit de cinică însă pentru cât era de tânără. Era încă foarte tânără. Și iubea.

De fapt, Anda iubea cu toată ființa ei un bărbat cu toate slăbiciunile lui. Nu-l idealiza, dimpotrivă îl iubea cu toate imperfecțiunile care îl făceau pentru ea atât de uman. Zâmbi, aducându-și aminte de urechile lui mari și clăpăuge. Cât de firesc era să șție că el este imperfect și astfel se vedea și pe ea cu mai multă îngăduință în multe lucruri care nu-i plăceau la ea. Și era convinsă că în iubirea lor nu era vorba despre povestea naivă despre suflete pereche.

Se trezi dintr-o dată din șuvoiul de gânduri și își privi prietenii de la masă. Toți păreau că se simt foarte bine.

– Am ameţit puţin, zâmbi şăgalnic Anda.

– Noi am ameţit mai tare, după câte pahare de vin roșu am băut în timp ce tu tot priveai absentă spre fumul din țigara lui Sergiu! se amuză Sanda.

– Hai, ia zi-ne, acum că ai revenit printre noi, despre ce aventuri spumoase mai au clienţii tăi. Ce mai fac tinerii însurăței în ziua de azi?

– Ei, na! Eu să vă spun? Șțiți voi bine! Trăiesc aventuri. Îşi fac de cap, cât timp mai pot.

– Rea, rea, rea!! Măi, măi, Anda! Ce te-ai făcut așa de rea! Tu n-ai face aşa, dacă ai avea ocazia?

– A, ba da, ba da. Să fiu un tânăr în ziua de azi, aș bea cu prietenii mei, într-un club de jazz, în fum albăstrui de țigară. Și aş juca o canastă la nesfârșit şi noaptea m-aș dezlăntui și aş iubi de nebun o femeie frumoasă, dar numai o vară …adică, șțiți voi, pentru scurt timp. Să nu mă epuizez prea mult.

– Uooo! Ia te uită ce iese din gură ei după atâta vreme când a stat tăcută la masă. Mai zi-ne!

– Hai să plecăm acasă, Anda, e târziu, zise Dan cu blândeţe.

– Mai las-o cu noi!

Guest post by Dorana Ana

Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂

Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.



Citiţi şi

Tangoul final – custodia copiilor

40 de forme de a muri (II)

40 de forme de a muri (I)

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
1,258 views

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro