Adriana Tîrnoveanu

Adriana Tîrnoveanu

19 articles
Cine sunt eu e mult prea puţin important. Unii îmi spun Povestitoarea, alţii evita să-mi rostească numele. Sunt om care a găsit aliat în cuvinte, într-o vreme când alţii s-au săturat deja de scris, dar e o îndrăzneală prea mare să cred că pot construi cu ele ceva nemuritor. Nu ridic nimic, din ce aştern pe foaie, la rang de valoare şi singurul meu act de curaj e acela de a mă reda public într-o altă formă. Scriu pentru un album de vorbe în care, peste timp, să mă privesc altfel decât în cel de fotografii, căutând clipa, omul şi întâmplările care au dat drumul cuvintelor. Şi nu uitaţi, indiferent ce spun, tot port o mască, altfel m-aş speria şi aş fugi.
Yes or No

Când ești neiubit…

by Adriana Tîrnoveanu / 19 March 2018

Când ești neiubit, ești ca o femeie fără zestre, ca o țigară uitată într-o tabacheră veche cu monogramă, nedeschisă cu lunile, îngălbenindu-se sub aripi de timp, ruginind povești adormite. Când ești neiubit, te plimbi prin casă, cu părul vâlvoi, cu o cană de cafea în mână, privind, fix, spre albul …

The Happiness Project

Cine spune că nu se cade să faci asta?

by Adriana Tîrnoveanu / 4 February 2018

Zăbrele de gând cald scuturat sub colbul amintirilor pale par a dispărea în cețuri de întâmplări noi. Nimic nu cade, nimic nu se ridică, nimic nu se cerne din tot ce ai adunat, ca o mătușică harnică, dar uitucă, ce mereu mai vrea să țină lucrul acela că poate-i trebuie …

Life Bites

A fost un accident

by Adriana Tîrnoveanu / 27 July 2017

Pe plită, cartofii fierb, clocotind ușor în oala de tuci roșu, care-mi place mie atât de mult. Măslinele sunt tăiate feliuțe, castraveciorii și ceapa, la fel. Fierb câteva ouă alături. E cald afară, dar în casă e numai bine. Radioul merge în surdină, de parcă un aer de sărbătoare s-a …

The Happiness Project

Dor de părinții mei, tineri

by Adriana Tîrnoveanu / 2 June 2017

Nu cred că există om să nu adune în categoria „amintiri din copilărie” întâmplări demne de dus până colo… peste timp, când viața nu va mai părea mereu un nor plutitor cu vise ce se pot îndeplini. Clar, am și eu câteva poveşti demne de acest minunat subiect. Poveşti simple, …

Yes or No

Băiatul cu garoafe roz

by Adriana Tîrnoveanu / 11 January 2017

Tata avea un obicei încântător – îmi săruta mâna. De când eram micuțe, avea acel gest de o noblețe extraordinară care ne făcea să ne simțim domnișoare, chiar dacă noi eram puțin mai înăltuțe decât clanța de la ușă. Ne lua ușor vârful degetelor și, atent, discret, cât o atingere …

Life Bites

30 de zile

by Adriana Tîrnoveanu / 7 January 2017

Acum mulți ani, într-un ianuarie nemilos, cu câteva zile înainte de ziua mea de naștere, într-un timp în care parcă se reinventaseră zăpezile de altădată, bunica mea pleca la îngeri. Greu am ajuns în satul ăla buzoian și greu am trecut peste momentul acela dureros, dar cel mai ciudat lucru …

The Happiness Project

Am fost atâția ani singură de Crăciun

by Adriana Tîrnoveanu / 22 December 2016

…nu-mi doream decât să mă învălui cu el, ca o a doua haină, purtată doar trei zile, de Crăciun. Nicio zi în plus, niciuna în minus. Dar cine poate rezuma senzația plăcută a mirosului de brad doar unui timp precis? Aveam o vecină, o negresă frumoasă, care locuia la o …

Yes or No

Mă iubise o vară, fără vorbe, pe mine, cea care nu știam decât de cuvinte

by Adriana Tîrnoveanu / 22 November 2016

M-a iubit o vară, m-a răvășit toată printre cuvinte nespuse și neghicite de o inimă care nu se lăsa iubită. De ce să se lase? Și-așa avea să fie părăsită curând! Mai bine să se joace de-a baba oarba și de-a-ntâmplarea până s-ar fi prins că se leagă totuși ceva. …

Read me

…și nu văd de lacrimi

by Adriana Tîrnoveanu / 13 November 2016

Casa de pe ulița mică, cea dintre salcâmii așezați pe hotar ca niște străjeri veșnic aflați santinele în post și prunii bădiei Bolboceanu, rămăsese fără locatari de când țața Bița se dusese la cimitir după bărbatu’-său, la puțină vreme de când se opărise cu apă clocotită, luată neglijent de pe …

The Happiness Project

„Eu am să mă-nsor cu tine!”

by Adriana Tîrnoveanu / 7 November 2016

Suntem atât de obișnuiți să scriem sau să citim despre nenorocirile vieții noastre, încât a așterne câteva cuvinte despre trecerea cea de toate zilele pare cumva bizar și neinteresant. Și totuși, în adâncul sufletului, recunosc că aș scrie, zilnic, câteva rânduri care să-mi arate că șansa de a deveni fericit …

Page 1 out of 212
catchy.ro