Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
Paula Munteanu

Paula Munteanu

19 articles
M-am născut prima oară demult. Nu știu la ce oră sau în ce zi a săptămânii, pentru că mama nu a ținut minte. Așa că mereu aveam probleme cu horoscoapele. Nu-mi ieșeau bine. A fost o viață pe care aș vrea să o uit. Dar nu pot. E parte din mine. A doua oară m-am născut în ziua căsătoriei mele. Îi știu și ora și ziua și clipa. Îi știu și mirosul: de frezii. Sunt un fel de autodidact în ale scrisului, fără diplome. Am terminat doar liceul și o postliceală, dar n-am nicio dovadă, pentru că și diplomele alea le-am pierdut. Dar am, într-o cutie veche de ciocolată (atât de veche, încât nici nu mai știu dacă ciocolată a fost acolo ), trei certificate. Unul de căsătorie cu omul vieții mele și două de naștere a iubirilor noastre. Atâtea diplome am eu. Ba nu. Mai am una, dar nu în aceeași cutie. Tot un certificat, cu chenar negru. Dar ăla e doar o hârtie... Atunci mi-am început a treia viață. Nu fericită. Doar senină.
Life Bites

Cum ești, Viorel?

by Paula Munteanu / 9 January 2018

M-a speriat Viorel Ilișoi. M-a speriat foarte tare. Nu cu analizele lui de sânge, nu cu celule adipoase, nu cu diabetul, ci cu tristețea, cu singurătatea lui. Dar cel mai tare m-a speriat cât de bine l-am putut înțelege. Citisem înainte câteva articole cu femei înșelate, femei care înșală, femei …

Read me

Catrina

by Paula Munteanu / 7 January 2018

– Nu te doare capu’, tanti? Îi simțisem privirea țigăncușei de ceva vreme. Stăteam cu picioarele ridicate pe bancheta autocarului, cu spatele lipit de geam și citeam. Ea stătea pe bancheta paralelă cu mine, pe margine, întoarsă cu totul să mă privească în față. Mă uit la ea crunt, peste …

Read me

Luna și doi bani jumate (partea a doua)

by Paula Munteanu / 5 January 2018

– continuare de aici –  Îl vede de departe, plimbându-se agitat în apropierea băncii pe care stătuseră cu trei zile înainte. Și-ar fi dorit să nu fie îmbrăcat în uniforma lui de soldat și un gând scurt o oprește în loc: „încă nu e prea târziu, nu te-a văzut, pleacă!” …

Yes or No

Numai pentru tinere soațe, 10 sfaturi

by Paula Munteanu / 3 January 2018

Am pentru voi, tinere intrate într-o relație, 10 sfaturi. Încerc să le concentrez în 10, pentru că am observat că este cumva la modă să te organizezi în 10 ceva și, dacă m-aș lua după limbarița mea interioară, aș ajunge probabil la o sută. Nimic pe lume nu mă califică …

The Happiness Project

La mulți ani, oameni singuri!

by Paula Munteanu / 31 December 2017

Se spune (cercetătorii englezi, în mod special), că bătrânețea e cea mai fericită perioadă a vieții. Că seamănă foarte tare cu copilăria. Deci vedeți, nu senilitate se cheamă, ci fericire. Dar explicația are frapant de multă logică: nu îți mai pasă foarte tare de ceea ce cred alții despre tine. …

Read me

Luna și doi bani jumate

by Paula Munteanu / 30 December 2017

Îi bubuie inima în piept de emoții, de noutatea senzației. Reflectoare îi intră în ochi și vede doar fragmente de mese și scune, pe margini. „Privește în gol, îi spusese chitaristul formației, Dod. Privește dincolo de oameni, la început. Cei din restaurante te pot inhiba, nu e ca în cluburi. …

Read me

Poveste

by Paula Munteanu / 24 December 2017

Primul Crăciun de care-mi amintesc e cel de când aveam doar vreo trei ani. Locuiam în Stufit (un fel de orășel muncitoresc făcut din cabane pentru țăranii veniți la Hunedoara să se angajeze în combinat) și amintirile mele conțin multe sentimente, trăiri, pentru că obiectele încă nu aveau nume. Era …

Life Bites

Generația care se vindecă de noi

by Paula Munteanu / 22 December 2017

Spăl geamurile și cânt cu Creedence, din toți bojocii „I put a spell on you”. Mai sunt două zile până la Crăciun și eu sunt cu toată casa întoarsă. Dar am o senzație de bine, pentru că am stat azi-noapte și mi-am umplut o vană de apă, așa, din picături, …

Life Bites

Bătaia

by Paula Munteanu / 20 December 2017

– Hai Vasile, intră și așază-te la masă! – Lasă că intru io… se proptește Vasile de tocul ușii zâmbind. Știam deja că va sta acolo așteptând insistențe, așa cum se făcea în satul lor. Nu se cădea să intri, cu-atât mai mult, doamne ferește, să te așezi la masă …

Talk Tabu

Nu știu dacă s-a întâmplat vreodată ceva între ei

by Paula Munteanu / 10 December 2017

“O amețeală continuă. Fără să pot gândi, mă durea adânc. Simțeam o nevoie bizară să cer iertare, fără să știu cui, fără să știu de ce. Aș fi vrut să mă ridic și să plec, dar picioarele nu mă ascultau, trupul întreg îmi amorțise crispat într-o așteptare mută de mai …

Page 1 out of 212
catchy.ro