Azi, ziua națională a imnului nostru

Cristina Lincu

29 July 2015

În istoria actualului imn al României, „Deşteaptă-te, române”, a cărei zi naţională o sărbătorim azi, 29 iulie, conform inițiativei unor parlamentari vâlceni din anul 1998, două dintre revoluțiile populare care au schimbat cursul istoriei noastre au marcat momentul nașterii (Revoluția de la 1848) și al re-nașterii (revoluția din 1989) ale acestui cântec, devenit mesaj al libertății, al identității și al unității naționale, dar și al „deşteptării” neamului, ca datorie supremă față de patrie și de jertfa străbunilor. În numele lor, Andrei Mureșan, după ce participase la Blaj, la Adunarea de pe câmpia Libertății din 3/15 mai 1848, într-o singură noapte a compus poezia „Răsunetul”, pe care Gheorghe Ucenescu, cântăreț braşovean apreciat al vremii, a cântat-o pentru prima dată, adaptându-i versurile pe o melodie a lui Anton Pann.

Însă, oficial, a răsunat în actualul parc Zăvoi (grădină Publică) din Râmnicu Vâlcea, la 29 iulie 1848, fiind interpretat de un grup de revoluționari pașoptiști, conduși chiar de Anton Pann.

Un alt moment important în istoria imnului a fost apariția sa publică, la 21 iunie 1848, în ,,Foaie pentru minte, inimă și literatură” cu numărul 25, sub titlul inițial „Răsunetul”, tipărit cu alfabetul chirilic, specific vremii, datorită lipsei de vigilenţă a cenzurii reprezentate de abatele Kovacs Antal, care a crezut că este vorba de o poezie de „amor”, nemaipierzând timpul citind-o. Astfel s-a răspândit rapid din Transilvania, până în celelate provincii românești. Însă a fost transmis și criptat cu ajutorul unei semiografii de circulație restrânsă, pentru a proteja identitatea autorului, dar și pentru a conferi forță și coeziune maselor, atribuind, astfel, paternitatea acestui cântec revoluționar, voinței populare. Poate tocmai de aceea, prima înregistrare pe placă de vinil a fost făcută de-abia în 1900, și nu în România. Interpretul Alexandru Păscu a realizat această înregistrare în Statele Unite ale Amercii, ca zece ani mai târziu să fie făcută și prima înregistrare instrumentală, de data aceasta pe teritoriu românesc, de către fanfara Regimentului Ștefan cel Mare din Iași împreună cu fanfara Batalionului 2 Pionieri din București, iar variantă corală să prindă viaţă la Lugoj, prin intermediul corului „Ion Vidu”, tot în 1910.

Misu_Popp_-_Portretul_lui_Andrei_Muresanu

Mesajul profund patriotic transmis de versurile lui Andrei Mureșan, menit să miște masele și să determine conștientizarea stării de înrobire împotriva căreia lupta este singura cale demnă de a scrie istoria i-a deranjat pe comuniști care, începând cu 1948 interzic o serie de cântece patriotice, inclusiv „Deşteaptă-te, române”. De-abia după 1970 doar melodia începe să se facă din nou auzită pentru ca, în timpul revoltei de la Brașov din 1987, imnul să țâșnească firesc în glasurile muncitorilor brașoveni ieșiți în stradă. Curajul lor i-a inspirat pe revoluționarii din întreaga țară, doi ani mai târziu, când „Deşteaptă-te, române” a unit inimi și voințe, împotriva morții și a dictaturii, fiind imediat adoptat ca imn național, mai ales că și alte momente importante din istoria românească au fost însoțite de forța sa patriotică (războiul de independență din 1877 – 1878, cele două războaie mondiale sau întoarcerea armelor de la 23 august 1944). De altfel, a fost pentru perioade scurte atât imnul naţional al Republicii Democratice Moldoveneşti (1917 – 1918), cât şi imnul Republicii Moldova (1991 – 1994).

În 1994, prin Legea nr. 75 din 16 iulie, se reglementează intonarea sa, iar normele de aplicare se stabilesc în anul 2001, fiind acceptate mai multe variante, cea prescurtată reducându-se la strofele cu numărul 1, 2, 4 şi 11.

„Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soartă,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani.

Acum ori niciodată să dăm dovezi în lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian.

Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
Viaţă-n libertate ori moarte strigă toţi.

Preoţi, cu crucea-n frunte căci oastea e creştină,
Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost’ pământ.”

Și astăzi, Ziua națională a imnului este marcată prin manifestări emoționante, la care participă urmașii celor care au conferit demnitate istoriei româneşti de-a lungul secolelor, şi cărora „Deşteaptă-te, române” le-a fost sigiliu al devotamentului și al luptei.

Pe Cristina o găsiți cu totul aici.

Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂

Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.



Citiţi şi

Viitorul poate fi un coșmar – The Handmaid’s Tale

Am iubit-o. Am ucis-o

Jeg, glumițe, dictatură

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
376 views

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro