Bărbaţi care merită o privire mai atentă
28 December 2011
Înainte de Crăciun, am ieşit cu un vechi amic la o cafea. Un pic peste 40, deştept, sensibil, good looking, nu chiar se plângea, dar cam asta era teoria: femeile, conştient sau nu, au ochi doar pentru un singur tip de partener – cu o meserie bănoasă (dacă e medic sau avocat cu cabinet ori om de afaceri, wow!) şi să nu fi fost însurat (că de bun nu-l lasă o femeie) ori părinte (ca să poată fi un tată dedicat pentru viitorii lor copii). Iar el nu se încadrează în categoria vânată. Câştigă confortabil, dar nu e antreprenor, e divorţat şi are doi copii din viaţa cărora continuă să facă parte responsabil. Cu toate acestea, ar putea face o femeie să se simtă norocoasă şi am fost surprinsă să-l regăsesc încă single la cât de mare continuă a fi cererea 
. Am căutat cu lumânarea nişte argumente să-l contrazic, şi m-am trezit că îi dau dreptate. Aşa e, femeile, deşi se plâng de singurătate, scot din “calculele” matrimoniale nişte tipuri de bărbaţi care ar putea fi exact ceea ce-şi doresc.
Primul care îmi vine în minte este Divorţatul sau bărbatul “second hand” care pentru multe femei sună a ultimul bărbat din stoc şi numai gândul că a fost “lăsat” le alungă cheful cât colo. Dar, dacă nu ne împotmolim în prejudecăţi, putem afla direct de la sursă, şi nu din folclor, că divorţaţii prezintă chiar nişte avantaje. They’ve been there, au aflat deja şi ce şi cu cine nu mai vor, şi, cu puţin noroc, ştiu şi ce şi cu cine mai vor. Aşa încât, dacă ei spun că sunt gata pentru o nouă relaţie, uneori chiar înainte de a se fi uscat de tot cerneala pe certificatul de divorţ, e foarte probabil să fie aşa. Daţi-le deci o şansă şi nu luaţi drept uşurătate dorinţa lor de-a reintra în lumea cuplurilor, că şi bărbaţii sunt oameni.
Dacă este un tip de care se fuge mai abitir decât de Divorţatul simplu, atunci acesta este “Divorţatul care îşi creşte singur copilul“. Mama singură este mai des întâlnită şi femeile în situaţia asta ştiu prea bine cât de greu este să găseşti un “tată de-al doilea” şi cât de puţin dispusă eşti să te “joci”. La fel de greu este şi pentru un tată singur să-şi găsească o iubită care să fie şi mamă pentru copilul lui. Şi mai responsabil, mai organizat şi mai priceput la treburile casei cu greu poate fi un bărbat. De ce ai ocoli un astfel de om? Doar din cauza prejudecăţilor? Păi, nu tocmai acestea fac de obicei imposibile o mulţime de lucruri bune?
“Studiosul” pare a fi tipul predestinat să rămână singur şi care pare că nu dă doi bani pe femei. N-a ales el de bunăvoie studiul şi performanţa în defavoarea vieţii sociale? Dar, atenţie, ori de câte ori un astfel de bărbat îşi scoate ochelarii, lasă computerul şi păşeşte în realitate, iar tu te întâmpli în preajma lui, vei descoperi că este atât de deştept încât devine brusc foarte atrăgător. Iar pentru lipsa de exerciţiu în a fi fermecător se va revanşa prin delicateţe şi atenţie. Or, acestea chiar contează.
O altă opţiune ocolită este “Muncitorul“, ca să zic aşa. Adică bărbatul (uneori chiar chipeş ) care face muncă fizică, bine plătită, şi care, dincolo de aparenţe, s-ar putea dovedi un tip educat şi cu multe calităţi. N-aţi întâlnit bărbaţi care să vă surprindă cu câte o replică din alt film decât cel în care jucau, foarte siguri de ei, pe moment? Din categoria asta ar putea proveni un soţ foarte bun, dacă, din nou, se trece duios peste prejudecata că numai bărbaţii în costum sunt potriviţi. În cel mai rău caz, le cumpăraţi costume.
Şi, last but not least, “universitarul“. Care este diferit de Studios doar prin faptul că a ales o carieră academică. Deloc bine plătită pe la noi, dar reputaţia poate face la un moment dat toţi banii. Oricât de ciudat ar părea în costumul lui cumva demodat, oricât de inaccesibil emoţional, un astfel de bărbat, descuiat cu cheiţa potrivită, poate fi un carismatic interlocutor pe care să-l asculţi vrăjită cu orele, un prieten admirabil şi, the best part, un iubit pasionat şi fidel. Fireşte, dacă ai afinităţi cu genul acesta de bărbat special.
Dacă voi mai ştiţi şi alte genuri de bărbaţi ajunşi pe nedrept “invizibili”, pledaţi-le cauza aici.
You want to keep reading, right?
Other great pieces by
Your tuppence
-
/ 8 April 2012 13:06
Bruttus redivivus, niciodata un berbec 100% nu va renunta, (marturisesc ,ca l-am intrecut si pe Monte-Cristo asteptand pe una de 22 de anisori, si zau imi este frica sa nu ma dezamageasca). Dar asa suntem noi, barbatii,ingeri si demoni de tampitzei ce santem. Facuti toti de o femeie ,a carui chip si asemanare o cautam in subconstient. Dar , nu ma mai adresez pe forumul ,unde sant banat la orice interventie pour vous la femme dessire!
0 
0 -
/ 29 December 2011 16:31
Ar mai fi “Artistul”, “Celibatarul convins”, “Aventurierul”, “Melancolicul deznadajduit”, “Prietenul cel mai bun” si multe altele. Cred ca e important pana la urma sa simtim si sa incercam sa ne aruncam in valtoarea vietii. Altfel riscam sa ramanem singuri si plini de regrete…
1 1 -
/ 29 December 2011 21:20Artistul, da, sau mai degraba Boemul, in general. La fel, Prietenul cel mai bun, cum de nu mi-am amintit?
Dar ceilalti trei, God, why ???? Cat despre sfat, YES, YES, YES!!!! 0 0 -
/ 29 December 2011 13:22
Draga mea autoare,
Câtă vreme bărbaţii înşişi aplică fix acest standard la selecţionarea femeilor, nu înţeleg, pe cuvânt că nu înţeleg! de ce se văicăresc când el e aplicat împotriva lor. În fond ei sunt cei care l-au creat şi l-au finisat.
Eu sunt divorţată. De două ori chiar. Fără copii. Ai idee ce bine mi-a picat când după primul divorţ unul dintre cei cu care am ieşit mi-a zis la finalul primei şi ultimei întâlniri, ”Ştii ai 30 de ani, eşti divorţată, nu îmi doresc să ne mai revedem”.
Asta în condiţiile în care nu îl dădeau banii afară din casă, nu era cel mai titrat dintre cei pe care i-am văzut vreodată şi era el însuşi divorţat.
Sau când a doua socroşenie doar nu mi-a spus în faţă că ar trebui să îi fiu recunoscătoare şi n-ar trebui să deschid gura în faţa fişiorului, că doar m-a luat de nevastă fiind eu divorţată. Iar statutul meu social este superior statutului lui.
Deci să nu aud că se simt discriminaţi când ei de fapt discriminează aşa cum respiră:
- cu cât au mai aproape de 50 de ani, femeia trebuie să fie mai aproape de jumătatea vârstei lor, ca să se simtă virili şi potenţi
- cu cât au mai mulţi bani cu atât domniţa trebuie să aibă mai multe titluri de missă la activ şi desigur să fie fotomodel/ cântăreaţă sau asistentă de televiziune. Orice, vedetă să fie acolo!Şi nu, nu sunt o femeie de aproape 40 de ani frustrată şi cu multe titluri universitare.
Hot debate. What do you think? 6 2 -
/ 9 January 2012 17:37
Ai perfecta dreptate, Belle!
ar mai fi de precizat ca varsta la care doresc sa se insoare (indiferent de statut, categorie etc) este din ce in ce mai avansata in timp (adica de ce sa nu copilareasca indefinit fara responsabilitati si cu mai multe partenere, simultan, daca se poate?…). Cat despre barbatul divortat – nu vrea sa repete prea curand experienta casatoriei, asa ca… keep the distance! divortatul cu copil nu exista, pentru ca intotdeauna copilul e la fosta; poate vaduvul, al carui copil e la bunici, deci barbatul nu creste copii singur. Co totii vor o femeie inteligenta, mai tanara decat ei, good looking si cu un statut social si profesional bun, ca sa ii invidieze prietenii de bere, in timp ce standardul la care se prezinta ei insisi e din ce in ce mai coborat (neingrijiti, burtosi, delasatori) vs femei frumoase, inteligente, ambitioase, independente. E firesc ca toata lumea sa se planga de singuratate! Statisticile arata din ce in ce mai putine casatorii si o crestere spectaculoasa a numarului de divorturi, cu cat prapastia dintre sexe se casca… 2 1 -
/ 28 December 2011 22:09
[...] deja şi ce şi cu cine nu mai vor, şi, cu puţin noroc, ştiu şi ce şi cu cine mai vor” – Mihaela Cârlan. • „S-ar putea să vină nişte prieteni pe la noi, la fel de buimaci. Bem un vin fiert, [...]
0 0
My two pennies
Hot Topics
Latest
