Bărbatul de 40+ poate fi și așa

Cosmin Neidoni

7 March 2017

Cosmin NeidoniEste o zi senină și obișnuită. Am călătorit de 41 de ori în jurul soarelui. Azi împlinesc 42 de ani și încep o nouă călătorie.  Pentru faptul că la  apelativul Tati pot răspunde: „da, puiul meu drag”, pentru faptul că atunci când strig numele mamei, e cineva care să îmi răspundă, pentru bucuria de a avea o soră,  pentru încântarea de a avea prieteni, ei bine, pentru toate acestea mulțumesc cerului.

Credeam, cam în jurul vârstei de 25 de ani, cu netulburată convingere, că îmbătrânirea li se întâmplă altora, că efectul lent, dar sigur al trecerii timpului nu mă vizează. Acum mă surpind mereu mutând linia și limita, de unde începând, se vede nadirul. Încă sunt la zenit, frumusețile lumii și ale vieții au o coloratură optimistă. Mă las vrăjit de farmecul ideilor transmundane cu aceeași voluptate cu care mă las atras, admit cu sinceritate, de toate eleganțele feminine. Mă bucur, juvenil de-a dreptul, de crâmpeiul de viață care mi se înfătișează. În desfășurarea ei imprevizibilă, în misterul ei copleșitor, perplex și halucinant, deopotrivă, viața este o minune. Cea mai mare din câte există. A trăi misterul vieții, povestindu-l mi se pare a fi un demers salutar în multe privințe. Nu există povești banale de viață. Există doar incapacitatea de a le povesti cu talent. Eu cred ca viața fiecărui om, spusă frumos, cu tâlc, cu suficientă adâncime, poate fi un bestseller! Aș vrea să am iscusința de a scrie măreț despre cât de mic sunt.

barbat-frumos

Vreau să mă scutur de toate vanitățile, privind în jur mai puțin suficient și mai puțin dominator, nu mă încăpățânez să schimb lucrurile și lumea, aspir, cu legitimă credință, ignorând deseori mefiențele realității, să nu fiu schimbat de lumea în care trăiesc. Îmi doresc calmul suveran de a nu mă lăsa perturbat de incongruențele vieții, de a ma lăsa, în schimb, atras de solaritatea evenimetelor și a oamenilor, de farmecul intraductibil al celor mai mărunte bucurii. Voi ajunge vreodată, având înțelegerea superioară a lucrurilor, să înțeleg în întregime câtă bucurie zace în faptul de a fi sănătos, pur și simplu?

Vreau să pot savura bucuria imperfecțiunilor mele. Noi, oamenii, suntem frumoși pentru că avem emoții, pentru că suntem fragili, pentru că ne înduioșăm și, uneori, plângem, pentru că ne este dor, suntem frumoși pentru că avem părți de copilărie în noi și, grație lor, păstrăm, indiferent de vârstă, capacitatea de a fi uimiți, de a ne bucura spontan de cele mai simple lucruri. Bunătatea noastră este dată, între altele, și de cât de mult ne putem asuma nevoile altora.

Dacă admitem că există o ierarhie a fericirilor, atunci în mod cert fericirea de a te ști iubit ocupă poziția cea mai înaltă. Nu cred că există vreun om, unul singur, bărbat sau femeie, care să își permită nebunia de a spune: nu vreau să fiu niciodată iubit. Eu vreau să fiu iubit, dar mai preus de asta, vreau să am înțelepciunea de a iubi frumos, tandru și calm, de a oferi blândețe și seninătate, de a nu deveni, niciodată, insensibil la grația formidabilă a femeii, de a ști să mă bucur, fără emfază, de bucuria celor de lângă mine.

Creșterea copiilor mei este cea mai evidentă mărturie a faptului că îmbătrânesc. Dar știti ce este minunat? Că având șansa de a fi părinte, ți se ofera privilegiul să redescoperi, cu uimire, cât de simplu se știu bucura copiii și cât de frumos, grație lor, ne retrăim secvențial, fragmente din propria noastră copilarie. Vârsta adultă, cu deosebire cea de la 40 +, aduce cu sine multe avantaje: mai mult calm, stăpânire de sine, elimină nevoia de competiție cu orice preț și impune o cunoaștere superioară a lucrurilor cu adevărat importante. Când intri în a doua decadă a vieții  tale, poți face oricând recurs la acele veritabile experiențe care au făcut din tine un om mare, poți oricând să reiterezi la nivelul memoriei, suma clipelor tale fericite. Dacă stau bine să mă gândesc, vârsta asta de 40+ este teribilă, pentru că însemnele nebuniei tinereții se întâlnesc frontal cu însemnele dumiririi de sine, iar de aici, ca într-un tablou impresionist, se nasc liniile de forță ale vietii tale: începi și scoti tot ce e mai (ne)bun din tine, făcând loc cumințeniei de a te bucura, jovial, (de)spre coloratura nobilă a celor mai elementare frumuseți.

Daca mi s-ar oferi posibilitatea de a face o călătorie în timpul trecut, aș reînvia, bucurându-mă plenar, toate momentele petrecute cu bunicii mei, cu mama și tatăl meu, cu toți cei cărora nu le-am spus la momentul potrivit, îmbrățisându-i, cât de fericit sunt că-i am.

Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂

Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.

Citiţi şi

Știam că bărbații ca el nu merită o femeie ca mine

Sex în trei pe malul Mureşului

Echinocţiu cu vanilie şi catifea

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
2,894 views

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro Web analytics

catchy.ro