Bou? Nu, gunoi!

Miriam Eugenia Soare

20 November 2015

miriam soareStă ca boul. Da. Știu. Sună urât, dar pe cuvântul meu, că nu am găsit alte vorbe. Stă ca boul și își privește fiica. Îi place sau nu, e fata lui.

*

 Zburau împreună. Întâmplarea. El, pilot comandant. Ea, stewardesa. Clasic. Amândoi frumoși. Ea, treizeci și cinci, singură și nerealizată ca femeie. Are de toate, doar copil nu are și viața fără copii “e pustiu”. El, 50, dandy. Părul grizonant în vânt, cu un zâmbet răvășitor și cu un aer relaxat și fericit. Au o cursă cu rămânere peste noapte. Se întorc a doua zi. Ce pot face mai bun doi oameni sănătoși, singurei și plecați de acasă, decât să vrăjească, să bea un pahar cu vin bun și să-și povestească viețile? El știe deja că stewardesele sunt o pradă ușoară pentru un comandant, dar îi place să-și exerseze farmecul. Până acum nu i s-a întâmplat să fie refuzat vreodată, slavă Domnului! Ea oricum e singură de ceva vreme și i se pare că el, pe bună dreptate, e o alternativă de vis. Arătos, inteligent, plăcut și mai ales, liber. E, mă rog, e încurcat cu o altă stewardesă, dar nu e însurat. Cu mici rezerve, putem spune că e liber și, vorba cântecului Anei Lesko, “leagă o idilă”. Idila asta se întinde cam vreun an de zile. Cu mesaje fierbinti, cu căutări. El îi explică cum că le iubește pe amândouă. Cum se simte el sfâșiat între două femei de vis și cum suferă el că nu se poate decide. Că are nevoie de timp. Că nu vrea să o rănească pe niciuna. E adevărat că el e totuși băiețel mare și cu două divorțuri la activ și doi copii din două căsătorii. Copii pe care nu i-a crescut și nici nu i-a prea văzut. Dar cine e de vină că fostele neveste și mamele odraslelor lui sunt niște tâmpite? El e mereu o victimă, e mereu neînțeles. Își ostoiește eșecul sentimental și nefericirea prin patul femeilor frumoase și jucând tenis. În rest, leafă mare, pensie și mai mare. Azi în Paris, mâine în Oman… Greu.

fetită

Dar ce să vezi, minune Dumnezeiască! De unde ea se chinuia de opt ani să rămână însărcinată și nu reușea, s-a înfăptuit minunea. Îi trimite lui pe e-mail, prima ecografie a fructului dragostei lor. Ea e în al nouălea cer. El, sec, îi spune ca se bucură pentru ea, dar nu crede că e copilul lui. Dintr-o dată bărbatul manierat, elegant, cuceritor, devine mitocan. Ceva mai jignitor e greu de imaginat. Cum să-i spui asta femeii în patul căreia ai dormit de nenumărate ori? Și din ziua aceea el și-a schimbat numarul de telefon și a refuzat orice forma de contact cu femeia căreia îi dusese flori și îi spusese că o iubește. Oricât l-a implorat ea prin e-mail-uri, el a fost de neclintit.

Sigur, poate mulți veți spune că ea și-a asumat și și-a dorit acest copil. Absolut corect, așa și este. Dar și el și l-a asumat, neprotejându-se. Și asta mă duce cu gândul la bancul cu ” Țigari care dau cancer nu aveți? Că nu cumpăr de astea, care dau impotență.”

Dar cum în viața asta de ce ți-e frică nu scapi, ea l-a dat în judecată. Sunt nevoiți să se întâlnească toți trei la IML pentru testul ADN. După multe tergiversări generate de el, iată ca a venit și ziua aceea. Fetița își vede tatăl pentru prima dată pe holul impersonal și rece al IML-ului. El, plictisit, privește prin ele. Faptul că-și vede, obligat, pentru prima oara copilul, nu-l face să tresară. E atât de absent încât poți crede că așteaptă la coadă la lapte. Nu are nicio reacție. Fetița, fiica lui îi vorbește, îl întreabă, îi povestește. E fericită să-l vadă. Are aproape șase ani și știe exact că el este tatăl ei. Îl știe din fotografii. Îl iubește instinctiv. Îl invită la serbarea ei de la școala de balet. El se face că nu aude. Când toate formalitațile sunt gata, fuge ca un laș. Ca un infractor. Halal om la cincizeci și șapte de ani!

Copila în urma lui, îi strigă un firesc și dezamăgit “la revedere!”. Privirea ei îți rupe sufletul. A rămas cu ochișorii în urma lui. El nu întoarce capul și nici nu catadicsește sa-i răspundă. Se grăbește. Probabil e preocupat să ajungă la terenul de tenis ca să se relaxeze și nu vrea sa-și strice fengșuiul cu mărunțișuri.

Am văzut oameni care nu au mâini sau picioare, dar se deplasează, conduc tractorul sau sparg lemne. Am văzut surdo-muți care dansează. Am văzut orbi care pictează remarcabil. Generic, îi numim handicapați.

Îi jignim. Handicapat e individul ăsta și alții ca el, care nu-și cresc copiii și cărora nu le pasă ce traume lasă în urma lor. Pentru că, decât sa-și pună un prezervativ și să i se ofilească bărbăția, rănindu-și propriul orgoliu masculin, mai bine rănește sufletul unui copil nedorit. Handicapat nu ești atunci când nu ai mâini, picioare, auz sau vedere. Handicapat ești atunci când ești atât de gol, de sec și de egoist, încât propriul tău copil nu-ți trezește niciun zâmbet, nicio curiozitate și niciun sentiment. Aș spune că mi-e milă de el, dar aș fi ipocrită și mincinoasă. Și da, îmi cer scuze boilor, că la începutul acestei povești i-am jignit. Ăsta nici măcar bou nu e. E un gunoi.

Pe Miriam o găsiţi întreagă aici

Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂 Trimite-ne textul pe office@catchy.ro.



Citiţi şi

Dragostea pe vremea mea

Victor Velculescu și biopsia lichidă

Sărută-mă de rămas bun…

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
7,485 views

Your tuppence

  1. Ivona / 26 March 2017 9:12

    Urata poveste, dar nu am sa inteleg niciodata femeile care au decis sa faca un copil, petru ele, asa, ca le ticaie ceasul biologic, si dupa aceea se dau victime,autoarea sugerand in articol ca doamna respectiva ar fi dorit sa aiba un copil asa incat viata ei sa fie implinita, dar pana la 35 de ani nu s-a intamplat minunea. Bun, si dupa ce se intampla, vede ca tatal biologic al copilului nu se bucura deloc, dimpotriva, isi schimba nr de telefon, rupe orice relatie cu viitoarea mama. Ce trebuie sa se intample mai mult ptr ca aceasta sa se convinga ca e singura pe drumul pe care l-a ales, si ca daca a decis de una singura sa faca un copil, e libera sa il creasca tot de una singura. Din povestire nu reiese ca pilotul nu mai poate de fericire cand aude a va fi a 3a oara tata, si dupa aceea da bir cu fugitii. Si, intre noi fie vorba, parerea mea e ca ceea ce nu se spune in articol e ca omul a avertizat-o din start pe mamica ca nu doreste “complicatii”. Aici miroase a ceva premeditat.Personal mi se pare o dovada de mare egoism sa faci un copil asa, pentru tine (ma refer la femei), si sa il privezi de existenta unui tata si a unei vieti de familie normala. Iar daca o faci, e cazul sa ti-o asumi, doamna in cauza fiind mai mult decat “coapta”, si nu vreo fetiscana naiva la 17-18 ani, care crede verzi si uscate si ca tot ce zboara se si mananca. Iar chestia cu procesul de paternitate dupa ce faci cu buna stiinta ce faci mi se pare de un egoism feroce. Deci dupa ce premeditezi totul si vezi ca partial ti-a iesit, vrei sa te faci si mai tare de cacao. Eventual sa ii arati si copilului ce “nedorit”este.Asa cum ai devenit si tu indezirabila cand te-ai transformat din obiect sexual(ca asta a vazut pilotul in doamna respectiva, desi ea incearca sa-i arate si altceva ) in mamica fericita.Sunt femeie si nu ar trebui sa iau partea barbatilor in acest caz, dar nu ma pot abtine, avand in vedere varsta doamnei ai experienta ei de viata. Pentru mine e clar ca a premeditat totul si nu se opreste, doreste sa distruga si mai tare viata copilului

    Thumb up 1 Thumb down 0
    Reply
  2. Miriam / 22 November 2015 18:30

    Dragii mei, v-am citit comentariile. Multi, foarte multi oameni se casatoresc, fac copii si apoi ii abandoneaza. Ca o femeie isi doreste sa fie mama, e firesc si imperativ de la o varsta. Ca ne indragostim de persoane nepotrivite, asta ni se intampla tuturor macar o data in viata. Ideea, esenta este ca, indiferent cum ia nastere un copil, ambii parinti trebuie sa si-l asume. Faptul ca el sau ea, fug de raspundere, e la fel de grav. Orice parinte care isi paraseste sau nu-si recunoaste copilul, E UN GUNOI.

    Well-loved. Like or Dislike: Thumb up 15 Thumb down 2
    Reply
    • George / 23 November 2015 17:04

      “Ca o femeie isi doreste sa fie mama, e firesc si imperativ de la o varsta.” ….. Cum poate fi imperativ sa iti doresti ceva?

      Dincolo de formularea oarecum nefericita si intelegand ce ati vrut sa spuneti de fapt, eu tot nu pot sa imi dau seama cum se face ca femei inteligente si educate din lumea civilizata a secolului XXI continua sa se defineasca printr-o trasatura comuna tuturor mamiferelor, si anume aceea de a putea purta in pantece un copil. Cred ele, oare, ca posibilitatea de a pui le face sa fie ceea ce sunt? Pentru ca daca asa stau lucrurile, se inseala amarnic. Pentru ca daca asa stau lucrurile, inseamna ca decenii intregi de lupta pentru drepturile femeii si pentru schimbarea mentalitatii in ceea ce priveste statutul ei social sunt reduse la neant, facute praf si pulbere.

      Faptul ca o femeie nu are copii, urmare a unei decizii asumate sau a unei imposibilitati obiective, nu o face mai putin femeie. Tot asa, o femeie care a dat nastere la 12 copii nu e mai femeie decat una cu un singur copil sau nici decat cea fara niciunul. Cel putin eu, barbat crescut de femei si care le respecta, asa cred. Daca gresesc, va rog sa ma iertati si sa imi aratati unde anume dau cu oistea-gard.

      Well-loved. Like or Dislike: Thumb up 11 Thumb down 0
      Reply
  3. Monica V / 21 November 2015 15:32

    El, tata biologic a doi copii din doua casnicii diferite, el, barbat care traieste in acelasi timp cu doua femei ( pe care le iubeste nespus si nu se poate hotari) o fi bou si gunoi. Dar EA? Ea care a vazut ce structura are el( ca nu si iubeste si ingrijeste copiii), ca e plin de promiscuitate si dualitate, la ce s a gandit cand a hotarat sa faca sex neprotejat?( Aviz amatoarelor, sexul neprotejat, cu orice barbat teoretic fertil, duce la reproducerea oamenilor in natura). Ei unde i a fost capul, cand a acceptat ca posibil viitor tata pentru copilul ei un asemenea individ? A facut o din dragoste? Fata de cine?
    Fata de ea insasi- traind deja in dualitatea ranceda amintita mai sus, impartindu si barbatul cu o alta aspiranta la titlul de femeia vietii lui? Fata de copil?- stiind deja ca el nu e capabil de angajamente si dragoste parinteasca? Fata de el- incercand sa ii bage pe gat un al treilea copil nedorit? Au discutat inainte de relatia sexuala neprotejata- facem un copil? Cine pe cine a pacalit? Care e boul cel mai mare? Unde sta ascuns gunoiul sub pres?

    Well-loved. Like or Dislike: Thumb up 21 Thumb down 9
    Reply
    • Ramona / 22 November 2015 7:22

      Ce trist gândești, Monica ! Dacă erai bărbat, aș fi înțeles că te îndemna testosteronul să îți aperi tagma din care faci parte.
      Ideea principală care se desprinde din articol nu este de ce aia, netoată, a făcut un copil nedorit, ci lipsa de empatie și negreala din așa-zisul suflet al gunoiului vis-a-vis de copilul din fața lui. Nu despre relația pilot-stewardesa, ci despre relația tata-copil (fie el și nedorit).

      Well-loved. Like or Dislike: Thumb up 18 Thumb down 2
      Reply
      • Monica V / 22 November 2015 12:20

        Realitatea este de cele mai multe ori trista. Si oricat de adanciti am fi in lumea viselor, tot de cele mai multe ori realitatea aceasta este singura pe care o putem trai. Nici eu nu vorbeam despre relatia pilot-stewardeza, ci despre relatia viitoare mama-viitor tata. Copiii nu se fac la intamplare, din imperecheri negandite. Nu trebuie nici sa apara in viata unei femei cu scopul de a tzine un barbat cu orice pret langa ea.
        Nici nu apar, nici nu blamez “tagma” purtatorilor de testosteron. Donatorii -constienti sau inconstienti de sperma nu sunt inzestrati automat de natura cu instincte si sentimente paterne- societatea incearca ( fara succes) sa o faca. Nu sunt de acord cu atitudinea unor asemenea specimene, mesajul meu era mai mult un wake up call pentru femeile care din inconstienta aleg asemenea tati pentru copiii lor.

        Well-loved. Like or Dislike: Thumb up 14 Thumb down 0
        Reply
        • Monica V / 22 November 2015 12:29

          Pe langa idei principale, un text are si idei secundare- iar ceea ce scrie dna Soare este intotdeauna plin de sensuri. Povestea e veche, cu copiii nedoriti de tatii lor biologici. In mod real, oare ce putem face, noi, femeile? Sa schimbam creierul celor din “tagma” amintita mai sus? Sau sa cascam ochii inainte de a ne lasa fecundate de apartinatorii ei?

          Well-loved. Like or Dislike: Thumb up 11 Thumb down 1
          Reply
    • Radu / 22 November 2015 13:21

      Te chinui degeaba Monica, unele nu vor sa depaseasca stadiul de fetita- nu vezi ca gandesc ca la gradinita – baietii cu baieti si fetele cu fetele?
      Imi pare rau ca societatea infantilizeaza femeile.
      De ce era asa de bucuroasa mamica de 35 de ani?
      La urma urmei facuse un copil cu un barbat de 50 de ani care avea deja 2 copii din doua casatorii si care mai era in acelasi timp intr-o alta relatie cu o alta femeie?
      S-o fi bucurat ca a “castigat” intrecerea cu propriul ceas biologic, cu cealalta femeie si chiar cu ceasul lui biologic?
      Trista poveste in care singura victima reala sunt copiii.

      Well-loved. Like or Dislike: Thumb up 10 Thumb down 0
      Reply
  4. Roxana / 21 November 2015 10:35

    Parinti sint cei care te cresc, nu cei care te fac.

    Well-loved. Like or Dislike: Thumb up 12 Thumb down 1
    Reply
  5. Woolie / 20 November 2015 23:10

    urata poveste, si cate gunoaie tine pamantul asta si nu mai scapa de paraziti mai repede….

    Well-loved. Like or Dislike: Thumb up 16 Thumb down 2
    Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro