Bunele maniere, felul principal al mesei

Andreea Petrescu

26 December 2013

Chiar dacă regulile universal acceptate par rigide, e bine să ne-amintim de-o zicală veche care servește temei: diferenţa dintre oameni şi animale este aceea că omul ştie să folosească tacâmuri. Ia să vedem acum dacă chiar știm, că tot e vremea meselor de sărbătoare. 🙂

Ar trebui ca bunele maniere să fie predate în şcoală, dar cum asta nu se întâmplă atunci, se întâmplă în loc, mai târziu, câte o rușinică legată de necunoșterea celor legate de cea mai comună îndeletnicire zilnică – a mânca. Remediabilă, dacă există interes și respect, față de sine și față de ceilalți cu care ajungi într-o viață de om să împărți bucuria de a mânca la aceeași masă, fie că ești gazdă sau invitat. Iată, mai jos, un scurt reminder. 

Așezarea tacâmurilor

Furculiţele, aşezate în partea stângă a farfuriei, sunt orientate cu dinţii în sus, după regulile britanice, respectate şi în Statele Unite, şi cu dinţii în jos după cele franţuzeşti, în ordinea folosirii lor, de la exterior spre interior. În partea dreaptă stau cuţitele, cu lama spre interiorul farfuriei, şi lingura sau lingurile, de asemenea în ordinea folosirii dinspre exterior spre interior şi niciodată mai mult de trei cuţite sau trei furculiţe. Contrar unei uzanţe frecvente, linguriţa de desert nu se pune pe masă încă de la început. În primul rând pentru a nu distrage atenţia musafirului de la felul de mâncare pe care îl savurează, apoi pentru că, în mod firesc, nu toţi invitaţii vor mânca şi desertul. Linguriţa sau tacâmurile pentru desert se aduc la timpul potrivit. Şi totuşi, codurile de bune maniere pentru mesele regale britanice cer ca linguriţa şi furculiţa de desert să fie plasate de la început în partea de sus a farfuriei.

Farfuriile

Se folosesc în general patru farfurii în timpul mesei: cea pentru antreuri, cea pentru supă, o farfurie întinsă şi una pentru desert, iar bolurile pentru supă se aduc odată cu aceasta. La o cină englezească, în partea din stânga sus a farfuriei stau o farfuriuţă şi un cuţit pentru pâine, în timp ce, pentru francezi, este perfect acceptabil ca pâinea să stea direct pe faţa de masă.

Paharele

La o masă românească, sunt necesare cel puţin trei tipuri de pahare: cel pentru aperitiv (se aduce doar înaintea mesei şi se ia după consumarea băuturii), cele pentru vin alb şi vin roşu şi cel pentru apă. Ordinea este următoarea, de la stânga la dreapta, în partea de sus a farfuriei: vin alb, vin roşu şi apă, aflată de fiecare dată la extremitate. Sticlele de apă şi de vin sunt dispuse simetric pe masă, în dreptul bărbaţilor, cei care vor turna în pahare.

Condimentele

Nu stau pe masă prea multe condimente, ci doar sarea şi piperul, iar smântâna, muştarul, oţetul sau uleiul se aduc doar dacă este necesar. Sosurile se aduc într-o sosieră, care se ia apoi. Salata se aduce în boluri separate, pentru fiecare musafir în parte, iar fripturile se taie în prealabil şi se aşază pe un platou. Este o variantă mai elegantă decât aceea de a se aduce curcanul, porcuşorul de lapte sau pulpa de miel la masă şi a se tăia acolo.

Meniul

În privinţa meniului, cel tradiţional franţuzesc diferă de exemplu de cel românesc prin aceea că salata şi brânzeturile constituie feluri separate. În Franţa, masa începe cu un amuse-bouche, alcătuit din măsline sau nuci, continuă cu hors d’oeuvres (antipasto în italiană), alcătuit din caviar, ouă umplute, smochine cu mascarpone sau alte preparate reci. Urmează antreurile, care pot fi calde sau reci, un consommé (o supă limpede), un preparat din peşte, felul principal, o salată simplă, cu oţet, brânzeturile, desertul şi cafeaua. Meniul românesc reprezintă o versiune concentrată a celui franţuzesc, dar regulile se respectă în aceeaşi măsură. Mai precis: antreurile nu trebuie să constituie un fel de mâncare săţios, ci adaptat meniului. Dacă nu se oferă antreuri, supa limpede poate fi înlocuită de o ciorbă. E de preferat ca brânzeturile să fie aşezate pe un platou de lemn. Fructele vin însoţite de tacâmuri speciale.

Băuturile

Alegerea băuturilor este foarte importantă. La aperitiv se servesc vinuri albe demiseci sau rosé. Pentru peşte se recomandă vinuri albe, cu atât mai acide cu cât peştele este mai gras. Pentru felul principal se alege un vin roşu, indiferent de culoarea cărnii, dar mai slab în cazul cărnii albe şi mai tare în cazul celei roşii. Brânzeturile, care pun în evidenţă buchetul vinului, se servesc cu ultimul vin adus la masă, adică vinul roşu. La desert (cu excepţia celui de ciocolată) se aduce un vin dulce sau demi-dulce. Este esenţial ca vinul alb sec să fie servit înaintea celui roşu şi cel alb dulce după cel roşu. Vinurile se servesc în ordinea tăriei, pornind de la cel mai slab. Vinurile vechi se servesc ultimele. Singurele pahare care se ridică de pe masă în timpul turnării sunt cele de şampanie.

Poziția mâinilor

Din nou, există două mici diferenţe culturale care trebuie ţinute minte. Dacă în cultura americană (şi în cea românească) furculiţa se mută din mâna stângă în mâna dreaptă după ce preparatul a fost tăiat, francezii ţin furculiţa în mâna stângă pe toată durata mesei. În ceea ce priveşte poziţia mâinilor, americanii sunt învăţaţi ca, atunci când nu le folosesc, să le ţină pe genunchi. Francezii în schimb, ţin mâinile (nu coatele) pe masă tot timpul.

Alte reguli

Gazda va fi întotdeauna prima care îşi va aşeza şervetul în poală şi prima care va începe să mănânce.

Tacâmurile corespunzătoare unui fel pot fi luate de pe masă doar după ce toţi mesenii le vor fi folosit și sunt așezate paralel în farfurie.

Aşezarea lor în cruce sau în unghi este o sugestie că nu am terminat de mâncat sau că mai dorim o porţie.

 Nu se fac cereri peste masă, ci doar celor aşezaţi în dreapta sau în stânga.

Aperitivele nu se servesc de pe platou cu tacâmurile proprii, ci cu tacâmurile puse la dispoziţie de gazdă.

Pâinea se rupe în bucăţi mici, iar untul se taie şi se pune pe farfurie înainte de a se întinde pe pâine.

Sandvişurile mari se taie şi se mănâncă cu furculiţa, iar cele mici se mănâncă cu mâna.

Cartofii, conopida, sarmalele, ruladele, chiftelele se taie cu furculiţa, iar atunci când cartofii sunt fierţi în coajă se înţeapă cu furculiţa şi se decojesc cu cuţitul.

Ouăle fierte în coajă se mănâncă dintr-un suport special.

Spaghetele se rulează pe furculiţă sau, în maniera italienească, într-o lingură ţinută în mâna stângă.

Lingura de supă nu se bagă în gură, ci conţinutul ei se soarbe pe lateral, nu din vârf.

Peştele se taie pe jumătate, se scoate şira spinării cu un cuţit, apoi se foloseşte exclusiv furculiţa pentru tăierea lui. Tot în furculiţa dusă la buze se pun oasele, care pot fi scoase şi folosindu-se două degete.

În cazul stridiilor, scoica se deschide cu lama unui cuţit, se scot intestinele şi branhiile, apoi stridia se scoate cu ajutorul furculiţei şi se pune în farfurie, apoi se condimentează.

Dacă nu sunt aduse pe un platou, pe felii de pâine cu unt, icrele de Manciuria şi cele negre se pun în farfurie cu ajutorul unei linguriţe şi se pun apoi pe feliuţe mici de pâine.

În privinţa fructelor, uzanţele sunt specifice: perele şi merele se taie în patru şi se mănâncă cu furculiţa. Căpşunele se mănâncă cu mâna doar dacă au codiţă, dacă nu, se foloseşte o linguriţă. Cireşele şi strugurii se mănâncă bob cu bob, primii cu tot cu sâmburi şi pieliţă. Piersicile se taie în două, ţinându-se cu mâna stângă şi se curăţă de coajă după ce a fost îndepărtat sâmburele. Portocalele şi madarinele se decojesc în formă de stea, apoi se scot feliuţă cu feliuţă şi se mănâncă cu mâna. Bananele se curăţă cu cuţitul şi se mănâncă cu mâna. Grape fruit-ul se taie în două şi se mănâncă cu linguriţa, la fel şi kiwi-ul.

Acestea fiind spuse, vă dorim poftă bună la orice masă vă veți așeza de Sărbători!



Citiţi şi

De câteva zile aștept un semn de la tine

De azi, să nu te mai văd!

Vreau să nu mai fii o bestie. Poți?

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
8,825 views

Your tuppence

  1. Chiar nu e greu să fii o doamnă – Dine&Wine | Catchy / 5 January 2014 2:37

    […] te gândești că nu ai resurse, că nu ai cum. E adevărat, înainte vreme, arta mesei se învăța acasă, dar și la școală – gospodaria era parte din programa de gimnaziu. În […]

    Thumb up 1 Thumb down 0
    Reply
  2. Mirela Baron / 26 December 2013 13:03

    well well Touche … va rog decodati ” Imaculata Conception
    de Mirela Baron amazon.com 🙂 Frumoase invataminte despre Maniere

    Thumb up 0 Thumb down 0
    Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro