Când am să fiu mare…

Daiana Colceriu

12 September 2014

DaianaCând eram mică ziceam că mă voi face soție de miliardar. Habar nu am de unde mi-a venit ideea, îmi mai aduc aminte doar că nici dacă era mafiot miliardarul meu nu m-aș fi supărat.

Am mai crescut, am terminat școala generală cu note mari, am intrat la cel mai bun liceu din oraș și m-am oprit din a mă întreba ce mă voi face când voi fi mare. Și oprită am tot fost până pe la finalul clasei a XI-a, când am fost nevoită să încep procesul de decizie în ceea ce privește următoarea școală pe care să o urmez. Talente deosebite nu aveam, pasiuni nu prea, informații nici atât. Singurele visuri s-au concretizau în mici “afaceri”. Mi-am configurat bar/cafenea în casa bunicilor situată în zonă studențească, tot felul de proiecte legate de călătorit și cam atât. Știam că aș vrea afacerea mea.

Bun. Dar la ce facultate dau? Toți ăștia netalentați la ceva anume (cam jumătate din clasă) ne-am dus cu valul de Științe Economice. În paralel, a început maică-mea vânzarea unui vis. Mamă dragă, uite ce bine o duce Gigi de la Veka: are salariu mare, și-a ales ce mașină de serviciu și-a dorit și nici nu depune mari eforturi. Tot ce trebuie să faci e să termini Facultatea de Construcții, să ai o diplomă cu care poți fi vânzător șef pe țară la un material de construcții. Și, slavă Domnului, uite cât se construiește!

Am cumpărat visul. Poate din cauză că maică-mea era super cool și aveam încredere în ea. M-am apucat de meditații la fizica pe care o uram, am intrat cu bursă la Facultatea de Construcții, de meditații la Economie, am intrat și la Științe Economice – Management, să învăț și să conduc.

După doi ani, am vrut la capitală. M-am hotărât că nu mai vreau să mă fac Gigi de la Veka, ci vreau să lucrez în publicitate, să mă fac Radu Florescu de la Saatchi&Saatchi. Nu mai știu ce anume mi se părea cool tocmai la el, dar era un nou vis pentru când mă fac mare.

A mai trecut un an și am preluat o grădiniță. Da, n-avea nicio legătură cu prefectura. Nu am scos niciun ban din buzunar, era afacerea mea, îmi plăceau copiii de când mă știam, aveam inconștiența tipică de 22 de ani. După 4 ani de Facultate de Construcții (m-am lăsat de ea în anul 4, foarte convinsă fiind că nu îmi va folosi la nimic) știu doar că BCA înseamnă beton celular autoclavizat. După 4 ani de management știu doar că nimic din ce trebuia să știu în propriul meu business nu se regăsea în materia din programă. Am mai făcut și 3 ani de psihologie pentru a-mi liniști oarecum clienții că deși sunt tânără și nu am copii, știu să îi educ pe cei mici.

încredere

După 8-9 ani de business, mi-am dat seama că nu mai vreau să fac management, ci vreau să fac educație și am început o recalificare profesională în care încă mă regăsesc. Îmi place tare, sunt convinsă că sunt și voi fi tot mai bună, învăț de plăcere prima oară în viața mea și știu că atunci când voi fi mare mă voi face Daiana, specialistul în educație.

Nu mă simt deloc specială. Am foarte mulți oameni în jurul meu care au făcut facultăți degeaba, care au sau au avut slujbe vândute de părinții lor sau de un profesor sau de moda de a da la o anume facultate. Acum însă mă simt curajoasă. Am în jurul meu oameni care așteaptă vinerea sau concediul, oameni care ar face altceva, dar nu de la zero, oameni care își irosesc zilnic 8 ore de viață. În același jur al meu am și curajoșii care au renunțat la salariul mare și fix pentru a testa pasiuni.

Cred că niciodată nu ești prea mare pentru a începe să faci ce știi cel mai bine și ce îți place cel mai tare. Niciodată nu ești prea mare pentru a te răzgândi și a te recalifica profesional sau pentru a te întoarce la fostul job pentru că nu ți-a ieșit ce voiai să îți iasă. Chiar și un an în care timpul liber este și cel în care mergi la serviciu este un cadou pe care îți ești dator să ți-l faci.

Deci, tu ce te faci când vei fi mare?

Pe Daiana o găsiți cu totul aici.

Citiţi şi

Care e primul cuvânt care îți vine în minte când auzi „sex”?

Vila domnului M.

Hai, sictir!

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
1,036 views

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro Web analytics

catchy.ro