Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

Când rămâne o femeie fără replică

26 July 2018

Are 44 de ani. Cu o siluetă de invidiat, mai degrabă datorită loteriei genetice decât efortului personal, cu ochi de cer senin și păr roșcat, moștenit de la mamă. O apariție plăcută și surprinzătoare, o femeie jovială și deloc arogantă, prietenoasă inclusiv cu cei ce nu prea o merită. Glumele legate de vârstă și de faptul că, la prima vedere, nu-i dai mai mult de 30 de ani sunt deja o obișnuință. O flatează, dar nu le dă cine știe ce importanță, parând însă cu un surâs și o vorbă usturătoare toate apropourile sau insinuările bărbaților ce-i roiesc în jur. Căci este imposibil s-o vezi și să nu vrei măcar să-i stai prin preajmă, dacă nu mai mult. Și nici femeile nu o pot ignora, oscilând între uimire și invidie.

Când a intrat în cabinetul dentistului, atât medicul, cât și asistenta au făcut ochii mari. Medicul, mult mai tânăr decât ea, de admirație, asistenta, de bucurie că-și redescoperă fosta colegă de școală cu care pierduse legătura.

Au schimbat câteva cuvinte, două îmbrățișări, urmând ca în aceeași seară să se revadă pentru a recupera anii scurși între ele. A fost invitată pe scaun pentru a începe consultația. Asistenta, agitată și nevenindu-i să creadă ce mică e lumea, dar și curioasă cum de a reușit să rămână așa de tânără și de frumoasă, medicul vizibil impresionat de prezența acestei femei luminoase, cu zâmbet impecabil. Problema pentru care venise – minoră, dar necesita cel puțin o oră de intervenție, iar asta nu putea decât să-l încânte pe stomatolog.

Și-n timp ce ea era cu gura deschisă, imobilizată, cei doi, între replicile strict profesionale, cumva încep să ghideze discuția către ea, ca și când ar fi putut să le dea replica.

julia roberts

– Nu este la fel de comod ca în sufrageria dumneavoastră de acasă – sau pot să-ți spun tu? – dar sper să te simți confortabil la noi. Nu, nu e nevoie să-mi răspunzi… se trezește medicul vorbind și aproape că nu bufnește în râs, fără să vadă sulițele ascuțite din ochii ei.

– Poți să ridici mâna dacă te deranjează ceva sau ca să răspunzi la ce te întreabă domnul doctor, adaugă și asistenta ca să dreagă busuiocul.

– Vă cunoașteți de mult? schimbă singurul bărbat din încăpere tirul întrebărilor.

– Daaaa, din școala generală. Știi, toți băieții erau îndrăgostii de ea, să știi!, chicotește asistenta, încântată că-i poate face un compliment.

Ea e tot mai furioasă, dar ce să facă… Tace și ridică mâna în semn de indignare.

– Te doare ceva? sar amândoi, inocenți.

Le face semn că nu și că este intrigată, deși e greu să reproduci intrigarea doar din semne…

– Nici nu are cum să te doară, e o intervenție rapidă, era și păcat să nu rezolvăm problema la ce dinți frumoși ai. Și o spun ca medic, nu ca bărbat. Nu că nu i-aș aprecia oricum… în fine…

– Doamne, ce mică e lumea… de-abia aștept să-mi povestești tot! La un moment dat auzisem că te-ai măritat și că ai plecat din țară… să-nțeleg că te-ai întors, nu? Lasă, lasă, stai liniștită că-mi spui după.

Și apoi, către medic:

– Știți, domnul doctor, noi chiar am fost prietene, dar uite cum este viața, acum ești copil și nu ai nicio grijă și mâine ești adult cu toate pe cap…

Și din nou către ea:

– Tiii… mai ții minte ce ne-am distrat atunci când ne-am ascuns în dormitor și nu ne-a găsit nimeni timp de două ore, după care am ieșit noi plângând de ciudă că uitaseră toți? Mai stai tot acolo? Adică te-ai întors în casa părinților tăi sau?… Lasă, lasă, îmi spui după aceea…

Da, părea o scenă dintre cele filmate pentru show-urile cu camera ascunsă, dar, din păcate, nu era decât entuziasmul oamenilor cu care ea intra în contact, atât femei, cât și bărbați. La sfârșitul consultației, când, în sfârșit, a putut să vorbească, iar cei doi așteptau cu înfrigurare să li se alăture în conversație, ea nu le-a spus decât atât:

– Vă rog să-mi anulați programarea de săptămâna viitoare. Bună ziua!



Citiţi şi

Book Club – Sex and The City în versiunea 65+

Greu cu intimitatea…

Ultima zi

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
6,136 views

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro