Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

Câte ierni au trecut oare?

15 November 2016

florin-batincuÎmi scormonesc printre gânduri, adun amintirile – aşa cum toamna se adună frunzele căzute. Le adun şi mi-aş dori să-mi spui ce să fac cu ele, unde să le pun. Pe care raft, din care colţ al inimii să le aşez. Şi ce să fac cu ele. Aş vrea să le uit, aş vrea să le arunc, aş vrea… Dar, până la urmă, amintirile sunt făcute să fie amintite, în fiecare seară de iarnă, mereu când e Lună, când ninge, când aş vrea să fii, să te scot din trecut.

„Ningeeee!” Parcă şi acum te aud cum îmi spuneai, cum te bucura fiecare fulg de omăt, cum aveai mâinile reci, dar sufletul ţi-era atât de cald. Şi acum te aud cum îmi spui că afara e iarnă şi chiar dacă mi-e frig, chiar dacă lumea e tronienită, aştept să te aud cum te bucuri, să-mi spui că ninge, ca o confirmare că ai fost. Că nu am trăit cu o nălucire de iarnă.

fata-zapada

Se spune că fiecare fulg e unic, că oricât ai căuta, în toată imensitatea ei albă, iarna e făurită din mici ierni diferite. Se adună toate la un loc şi se transformă în iubire. Pentru că tu m-ai învăţat să iubesc iarna, să ascult vântul, să mă gândesc la tine, chiar şi când și tu, și iarna sunteți departe.

Îmi scormonesc prin amintiri, ascult Nirvana şi număr… Câte ierni au trecut oare? Câte zăpezi s-au nins între noi? Prea multe întrebări, prea puţină zăpadă. Trăim în lumea codurilor – galben, portocaliu, alarmiste. De parcă aş avea nevoie de o culoare să-mi spună ce ştiu deja. Că ningeeeee, că e început de iarnă, că tu m-ai făcut să o iubesc. Şi că eu …te-am iubit!

Mi-am adunat amintirile, mi-am scormonit printre gânduri, a nins şi prima zăpadă a trecut, atât de repede, că nici n-am apucat să gust fulgii, să simt frigul. Şi, să ştii, aproape că nici nu mi-aş fi dat seama, dacă tu nu mi-ai fi spus, din amintiri, că… „Ningeeee!”.

Pe Florin îl găsiți și aici.

Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂

Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.



Citiţi şi

40 de forme de a muri (II)

Eu sunt Mira

40 de forme de a muri (I)

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
782 views

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro