Ce bine-ar fi să mâncăm doar ce este de sezon!

Andreea Petrescu

27 February 2013

Există un ritm natural de creştere a plantelor şi de înmulţire a vieţuitoarelor, în special a celor marine. Chiar dacă astăzi avem acces tot timpul anului la orice ne pofteşte inima, e important de ştiut că natura îşi urmează un ciclu firesc şi că acesta se reflectă asupra prospeţimii fructelor, legumelor şi a vietăţilor marine care ajung în magazine, restaurante şi implicit în farfuriile noastre. Fructele de mare, ca şi fructele şi legumele terestre, nu se înmulţesc şi nu se culeg în tot timpul anului, iar consumul alimentelor în sezonul lor are beneficii mai mari decât simpla bucurie a rarităţii.

Sunt mai multe motive pentru care alimentaţia în ritmul anotimpurilor este benefică, nu doar pentru organism, ci şi pentru economie. În mod firesc, orice ajunge în pieţe în afara sezonului provine din culturi de seră. La polul opus, un aliment consumat la vremea lui este mai bogat în fitonutrienţi, vitamine şi antioxidanţi, plus că este mai puţin probabil să fie congelat de câteva luni bune şi servit drept proaspăt.

În Marea Britanie s-au făcut studii în urmă cu câţiva ani referitoare la calitatea laptelui de vacă. A rezultat că există diferenţe mari în privinţa aportului nutritiv între laptele produs vara şi cel produs iarna. În cel de-al doilea caz, laptele era mai bogat în iod, în timp ce, vara, prima aportul de betacaroten, motivul principal fiind alimentaţia, mai bogată în hrană proaspătă vara şi în hrană procesată iarna.

Pe de altă parte, în Japonia s-a descoperit că spanacul cultivat vara conţinea de trei ori mai multă vitamina C decât cel de seră, cultivat iarna, iar cercetătorii austrieci au descoperit că legumele şi fructele culese şi congelate în sezonul lor de creştere sunt mult mai bogate în nutrienţi. Avantajele ţin şi de preţul mai scăzut, de încurajarea producţiei locale şi nu în ultimul rând de gust. Iar diferenţele între gustul amintirilor noastre din copilărie şi cel al fructelor şi legumelor din prezent nu sunt greu de sesizat, oricât timp ar fi trecut de atunci. În ceea ce priveşte vietăţile marine, oricât ar încerca magazinele şi restaurantele să ne păcălească, fructele de mare şi peştele nu se înmulţesc pe tot parcursul anului.

Dintr-un alt punct de vedere, Janella Purcell, nutriţionista care a scris cartea „Eating for the Seasons: Cooking for Health and Happiness” abordează problema alimentaţiei de sezon referindu-se la funcţiile organismului, care parcă e croit să se armonizeze cu “oferta” naturii. Primăvara este perioada în care organismul se regenerează şi în care are nevoie de energie. Ficatul şi vezica sunt vizate de impulsul de a începe cure de detoxifiere după ieşirea din iarnă. Vara, organismul primeşte cel mai mare aport de soare şi consumă o cantitate mare de energie. Splina şi stomacul sunt vizate de aceste schimbări şi atrag după sine nevoia de mâncare mai uşoară şi mai condimentată. Toamna, accentul cade pe plămâni şi colon. Este timpul ca organismul să elimine surplusul acumulat pe timpul verii, pe plan fizic şi emoţional. Iarna, în schimb, sensibilizează rinichii şi vezica, lipsa de activitate făcându-ne să consumăm mai multă carne şi alimente preparate, cu un conţinut mai mare de sare.

Mai știm oare care sunt fructele şi legumele de sezon disponibile la noi în ţară sau am cam uitat în ultimii ani? Iată ce am avea la dispoziţie în fiecare anotimp, dacă am urma regula alimentaţiei de sezon:

Primăvara: mazăre, salată verde, sfeclă roşie, broccoli, avocado, conopidă, rucola, mango, dovlecel, ridichi, pătrunjel, busuioc

Vara: cireşe, pepene, rubarbă, fructe de pădure, caise, piersici, roşii, castraveţi, kiwi, vişine, coacăze, zmeură, porumb, vinete, prune, sparanghel, ardei iute, coriandru

Toamna: mere, pere, gutui, struguri, smochine, dovleac, vinete, cartofi, varză, cartofi dulci, usturoi, ghimbir, seminţe de muştar

Iarna: citrice, banane, ananas, avocado, rodii, gulii, sfeclă, varză de Bruxelles

Spre hrana provenită din îndepăratele oceane în schimb, este cel mai puţin indicat să ne orientăm în toiul verii. În privinţa scoicilor, o regulă veche de aproape trei secole spunea că ar fi cel mai bine să fie consumate în lunile care conţin litera R. Deşi ating cele mai mari dimensiuni în mai şi iunie, chiar înainte să înceapă sezonul de reproducere, devin mai subţiri, mai apoase şi mai mici pe măsură ce îşi conservă energia doar în acest scop, adică în toiul verii. Nu mai vorbim acum de condiţii precare de depozitare şi transport, dar este bine de ştiut că sezonul în care sunt pescuite se întinde de obicei din septembrie-octombrie până în mai-iunie. Midiile nu se pescuiesc din aprilie până în iulie.

Creveţii se pescuiesc din mai până la sfârşitul lui decembrie, pe 3 sezoane. Primul, denumit şi al „icrelor de creveţi” se întinde pe parcursul lunii mai sau iunie şi cantitatea de creveţi depinde de condiţiile din iarna precedentă, o iarnă blândă favorizându-le înmulţirea. Al doilea sezon începe în iunie şi se încheie în august. Dar creveţii pescuiţi în al treilea sezon – adică din august până la sfârşitul lui decembrie – sunt cei mai mari şi cărnoşi, vârful fiind atins în octombrie, când ajung la maturitate icrele depuse în primăvară.

Sezonul în care se pescuiesc caracatiţele durează din iunie până în octombrie. Langustinele – din septembrie până în mai. Homarul se pescuieşte la începutul verii, din aprilie până în iunie, iar apoi din octombrie până în decembrie.

Şi în privinţa peştelui vorbim de un ritm natural de înmulţire. Macroul, de exemplu, se pescuieşte în ianuarie şi februarie şi apoi din iunie până în octombrie. Codul – pe întreaga durată a anului, cu excepţia lunilor martie, aprilie şi mai. Sezonul de pescuit pentru somon se întinde din februarie până în septembrie. Tonul albastru din Marea Mediterană se pescuieşte doar două luni pe an, în mai şi iunie, fiind pe cale de dispariţie. Heringul se pescuieşte din mai până în septembrie.

Aşadar, v-ați gândit vreodată să ţineţi cont de sezon şi de cerinţele propriului corp atunci când vă alegeţi hrana?

Citiţi şi

Ce să faci să trăiești mult și bine

Jurnalul dietei (im)perfecte. Voi avea, oare, o siluetă de divă?

DE CE mâncăm? Nu CE mâncăm!

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
1,651 views

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro Web analytics

catchy.ro