Ce bine că am fost părăsită

Ioana Duda

19 April 2015

Ioana DudaLuuuume, luuuume. Mare, veste mare. M-a părăsit iubitul! El spune că de la ruj. Eu spun că de la orgoliu. Și cum eu, ca toata lumea de altfel,  am un nas fin atunci când vine vorba de adevăr și nu îmi e teamă să îl văz și accept, știu că am dreptate.

Mă cam doare, nu spun ba. Știu că trece. Dar îmi respect durerea așa cum îmi respect bucuria și o trăiesc. O las să fie.  Nu îmi smulg părul, nu bocesc și nu împart colivă vecinilor din bloc. Stau în mijlocul patului și îmi privesc rănile. Ca să știu cât și ce am de oblojit.

Ca în toate relațiile, am plecat cu pieptul înainte și sufletul în mâini. Ce celălalt să știe și să nu îi fie frică. Să nu existe obscurități, neclarități și dubii. Mie nu îmi place, altuia nu îi fac. Dar  nu a fost îndeajuns. Am luptat eu cât am luptat cu demonii săi, până când m-au luat frumușel de mânuță și mi-au spus: ”Fată dragă, ești un adversar redutabil, dar nu ai ce să cauți în lupta asta. Nu e a ta. Așa că nu ai nicio forță asupra noastră”. Și m-au învins. Până la urmă, adevăr grăiau. Nu aveam ce să caut acolo pentru că fiecare om are privilegiul de a deveni singur ceea ce este de fapt.

Dar nici că se putea întâmpla mai bine. Iar pe măsura ce trece timpul mă conving din ce în ce mai mult că absolut tot ce ni se întâmplă e spre binele nostru. Trebuie doar să încetăm a ne compătimi și să vedem binele. E o investiție de energie mult mai bună și sănătoasă.

Am înțeles că acest om nu era pregătit să mă iubească. Ar fi putut, ohoooo, și cum încă. Dar, pentru asta, trebuia să fie curat. Că așa pleci în iubire. Limpede, clar și cu inima sănătoasă. El ar fi vrut, dar cum să poată, când orgoliul lui se voia trăit? Când îi mușca din suflet, îl acapara și îl încătușa, fără a lăsa altceva ori pe altcineva să se apropie? Cum ar fi putut iubirea să se așeze? Ea nu intră cu forța. Nu își face loc. Ea intră pentru că are deja locul rezervat. Iar când există orgoliul, iubirea închide ușa la loc și pleacă. Pentru că nu pot coabita. Se exclud unul pe celălalt. Orgoliul urlă, lovește, icnește, se zvârcolește, se fofilează, iar iubirea mângâie, e blândă, se picură pe suflet și clipocește ca o apă de izvor de munte.

Din respect pentru iubire și mine însămi nu voi încerca niciun moment să îl conving de adevăr. E dreptul lui să își trăiască etapele, să își învingă demonii și să descopere adevărul lui. Acela care îi aparține și îl definește. Aș putea să plâng, să implor, să promit câte în lună și în stele. Dar nu mi-au plăcut niciodată telenovele. Au ceva fals și sunt mediocre. Iar adevărul e excelență.

People-Women-Jump-Eyes-Closed-Black-And-White

Îmi e teamă de ziua de azi. Dar o voi trăi. O voi trăi cu conștiința omului care știe că niciodată nu e singur. Se are pe sine, iar asta e cea mai bună companie. Trebuie doar să își facă puțin curaj și să își reamintească frumusețea plimbărilor la braț cu gândurile și visurile lui, ale serilor în care taci și totuși nicicând nu ai vorbit mai cu rost,  pentru că stai la taclale cu tine însăți și blândețea momentelor în care îți dai seama că ai tot, prin simplul fapt că respiri, trăiești.

Iar din când în când, când mi-o fi greu și însingurare, pentru că oameni suntem și nu ne dorim singurătatea, o să mă încurajez cu vorbele mamei: ”Fata mea, ce-i al tău e pus deoparte. Și va veni. Fie că ai 40, 60 sau 80 de ani. Iubirea la fel o trăiești. Ea nu știe ce sunt ăia ani. Ea există și atât”. Și eu sunt printre cei mai norocoși oameni de pe pământ pentru că știu cu certitudine că iubirea există. Doar îmi curge prin vene în acest moment. Iar asta e îndeajuns. Pentru că, atâta timp cât există în mine, va găsi sufletul potrivit în care să se reflecte pentru a mi se întoarce de mii de ori mai frumoasă, puternică și tămăduitoare. Am zis!

Pe Ioana o găsiți toată aici.



Citiţi şi

Am 38 de ani și habar n-am ce este aia o femeie adevărată

Singură, dar liniştită

Să se întoarcă? Să o ia de la capăt?

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
30,779 views

Your tuppence

  1. Liz / 6 September 2015 1:55

    Unii nu-si descopera nicicand propriul adevar…Dar, il vor pe al altuia. Cel mai bine e, sa nu-i intalnesti, iar daca-i intalnesti, sa-i lasi acolo unde sunt. 😉

    Thumb up 3 Thumb down 1
    Reply
  2. ioana / 6 September 2015 0:54

    nu uita, cand te simti singura, suntem aici alaturi de tine!

    Thumb up 1 Thumb down 1
    Reply
  3. ioana / 6 September 2015 0:53

    bravo, draga mea! esti foarte curajoasa si demna de cele mai mai frumoase luucruri de pe pamant! puupici!

    Thumb up 1 Thumb down 1
    Reply
  4. Lia / 5 September 2015 18:28

    Draga Ioana,

    am citit articolul tau de 7 ori. Cuvant cu cuvant, am recitit fraze si m-am regasit printre randuri. Spui atatea despre mine. Sunt in aceeasi etapa si in aceleasi ganduri pe care pana acum nu le-am deslusit atat de bine. Iti multumesc pentru ca imparatsesti cu noi aceste cuvinte pline.

    Thumb up 1 Thumb down 1
    Reply
  5. Stefania / 5 September 2015 17:25

    Excelent! Cata energie transmiti! 😀

    Thumb up 0 Thumb down 1
    Reply
  6. ioana / 19 April 2015 20:46

    @mihaela: ai grija de tine

    Thumb up 3 Thumb down 1
    Reply
  7. mihaela / 19 April 2015 17:50

    asa ar fi fost si pentru mine daca nu aveam copila…. 🙁
    dar pentru ea traiesc si in iad de e nevoie, imi construiesc un coltisor de rai sa aiba unde pune capul ea…

    Hot debate. What do you think? Thumb up 5 Thumb down 7
    Reply
    • Daniela / 19 April 2015 18:32

      @Mihaela
      Sa spui ca traiesti si in iad pentru copilul tau inseamna ca el traieste langa tine,in iad.Nu o faci pentru el, e doar frica ta ce te-a incremenit intr-o relatie abuziva probabil.Nu mai ramane de facut decat sa-i reprosezi copilului ca ai trait toata viata un iad , atunci cand va dori sa zboare si sa-si faca cuibul lui,de rai .

      Well-loved. Like or Dislike: Thumb up 16 Thumb down 2
      Reply
    • Dana / 20 April 2015 10:08

      Gresit. Iti tarasti copilul in iad cu tine, ce fel de exemplu ii oferi ? Elibereaza-te, de dragul tau si al lui…daca mama e bine, si copilul va fi.

      Hot debate. What do you think? Thumb up 6 Thumb down 2
      Reply
    • ella / 28 April 2015 22:47

      Nu fa compromisuri, Mihaela…Pratic iti compromiti copilul….aceeasi greseala am facut-o si eu; si stii cine mi-a deschis ochii (dar prea tarziu…) ? Copiii.mei ….Dar dupa ce au crescut… Mi-au reprosat ca pe motivul “pentru copii stau”, i-am facut partasi la supararile mele.

      Thumb up 2 Thumb down 1
      Reply
  8. ioana / 19 April 2015 14:57

    @francisca: Asa e in teorie 🙂 om vedea. Sper 🙂

    Thumb up 1 Thumb down 1
    Reply
  9. ioana / 19 April 2015 14:56

    @mesteru: Pe mine m-a cam uimit decizia lui dupa ceea ce s-a intamplat 🙂
    Dar ma dezuimesc io 🙂
    Si nu cred ca cineva e prea buna pentru cineva. Cred ca exista barbati langa care nu as putea fi fericita. Si am incalecat pe-o sa

    Thumb up 0 Thumb down 2
    Reply
  10. Costica Jurubescu / 19 April 2015 12:51

    Da, ai perfectă dreptate, iubirea există ! O caut și eu cu patimă, cu înfrigurare chiar. Pentru mine este mai greu de găsit dar cât de frumoasă este atunci când o afli!

    Thumb up 1 Thumb down 1
    Reply
  11. francisca / 19 April 2015 12:11

    Ai zis dar ai zis-o minunat ! De multe ori, iubirea vine cand n-o mai astepti.

    Thumb up 5 Thumb down 1
    Reply
    • Marina / 19 April 2015 18:31

      Eu, sincer, sper să nu ai dreptate pentru că nu cred că voi înceta vreodată să aștept. Chiar și inconștient, poate

      Thumb up 0 Thumb down 1
      Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro