Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

Ce contează

25 February 2011

mihaela-carlan

În ordinea în care mi-au venit în minte, într-o dimineaţă, devreme.

Fiecare zi. Darul care nu ne mai emoţionează şi pe care îl lăsăm prea des nedesfăcut. Ziua pe care, la câte o răscruce buclucaşă, n-o ridicăm curajos la rang de prima din restul vieţii. Ziua pe care, aproape niciodată, nu îndrăznim s-o trăim ca pe ultima.

Vorba. Care poate să-ţi mărturisească fără nicio teamă trăirile. Vorba de drag(oste), de mulţumire, de duh… să fi fost prea de dimineaţă? 🙂

Zâmbetul. Unu, e o nouă zi, remember?, şi, doi, chipul zâmbitor este mai frumos. N-ar trebui să fie de ajuns?

Atingerea. De la strângerea mâinilor ori mângâierea fugară, la îmbrăţişarea prietenească ori cea ameţitoare, de iubiţi, avem nevoie vitală de ea. Alungă temeri, aduce pace.

femeie cafea

Ai tăi. Rămân aşa până la moarte, dar trebuie s-o ştie şi ei.

Ceilalţi. Buni să fie! Give and take, asta e ordinea. Şi mijlocul drumului, locul de întâlnire.

Tu. Unul din nucleele universului tău. Niciodată electron.

Ştiinţa şi conştiinţa. Mai contează cine a zis-o? Pe listă să fie! 😉

Şi acum, care din toate acestea costă bani?

Later edit:

“A murit brusc un prieten cu care vorbisem, glumisem cu doar o zi înainte. Un tânăr, un munte de energie, un sportiv, un om care inspira putere. Mă tot gândesc cât este de șocant să se întâmple așa, ce senzație de fragilitate și lipsa de siguranță rămâne în urmă. Povestea asta tristă mă duce cu gândul la timp. Mă gândesc ce glumă bună e felul în care îl planificăm… peste 5 ani, peste 10 ani… Mă gândesc cât timp consum eu, ca și voi probabil, cu griji, scenarii, când noi nu știm ce va fi sau dacă va mai fi mâine. Mă gândesc că, dacă fac o lista, eu sau fiecare dintre noi, cea mai mare parte din timp se duce pe lucruri atât de puțin importante. 

Am învățat de curând un exercițiu la un curs. Se împarte o foaie în patru și se scriu patru lucruri importante, apoi se renunță la două dintre ele, apoi, la încă unul. Și la urmă vine întrebarea: cât timp alocăm celui mai important lucru pentru noi? Eu am făcut din nou, azi, exercițiul. Vă invit să îl faceți și voi.” Asta am găsit postat azi pe peretele unei prietene, Mădălina Gîdiuță.



Citiţi şi

O blondă tinerică și un munte de bărbat

Eu, el și… ea

Iubesc, deci sunt viu!

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
27,547 views

Your tuppence

  1. IONESCU GABRIELA / 22 August 2017 19:14

    Tu omule contezi in primul rand !!!!!!!!!!!

    Thumb up 1 Thumb down 0
    Reply
  2. Molodoi Alexandra / 5 April 2011 14:20

    Draguta postarea, sunt foarte multe lucruri care conteaza in viata. Depinde de la persoana la persoana:)

    Thumb up 0 Thumb down 0
    Reply
  3. Lidia / 26 February 2011 1:02

    Tu esti cel care traieste in fiecare zi zambind cu gandul la ai tai, in atingerea vorbelor celorlalti avand stiinta si constiinta in buzunarul mintii oferind un pret existent dar nemasurabil acestor lucruri.

    …oare cine cauta sa gaseasca un indicator de masurare a valorii personale, a sufletului, a fericirii, a prieteniei?!fiecare dintre noi avem o anumita insemnatate, existentiali acestei lumi, in care banii sa nu impuna calitatea “obiectelor” vitale(iubirea fata de aproape,respectul si sinceritatea,cuvintele etc.)

    Thumb up 7 Thumb down 0
    Reply
  4. Viviana / 25 February 2011 12:41

    Nici una! Grozav! 🙂

    Thumb up 1 Thumb down 0
    Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro