Ce e bine să faci și să nu faci azi, de Sfinții Constantin și Elena

Catchy

21 May 2017

Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, prăznuiţi pe 21 mai de Biserica Ortodoxă, au o putenică legătură cu puterea Sfintei Cruci, simbolul Biruinţei în religia creştină şi sunt, în acelaşi timp, doi dintre cei mai iubiţi sfinţi de către români. Un număr impresionant de români, aproximativ 1.850.000, le poartă numele sau derivate ale acestora.

Sub imperiul evenimentele tulburătoare trăite într-un interval destul de scurt, împăratul Constantin a vrut să-i mulţumească lui Dumnezeu pentru succesele obţinute. Astfel, sfătuit şi de mama sa, Elena, în acelaşi an, 313, Constantin a semnat o hotărâre, cunoscută până în zilele noastre sub numele de „Edictul de la Milano” care prevedea încetarea prigoanei creştinilor, aceştia putând să se închine liberi la Dumnezeul lor.

Au fost eliberaţi din închisori episcopii şi preoţii, s-au construit numeroase biserici creştine care au fost scutite de impozite şi au avut dreptul să primească donaţii şi au fost înlăturate din legile penale pedepsele neacceptate de creştinism: răstignirea, zdrobirea picioarelor şi arderea cu fierul roşu.

Împăratul Constantin cel Mare a declarat, în 321, duminica, sărbătoarea săptămânală a creştinilor, drept zi de odihnă în imperiu, zi în care şi soldaţii asistau la slujbă.

Împăratul Constantin a înţeles că, prin unitatea credinţei, Biserica lui Hristos este un sprijin important pentru unitatea imperiului. Constantin a convocat primul Sinod ecumenic de la Niccea în anul 325 unde s-au conceput şapte articolele prezente în rugăciunea Crezul (devenit Simbolul Credinţei), pe care credincioşii îl rostesc la fiecare Sfântă Liturghie. Tot atunci s-a stabilit şi metoda de calcul a datei Paştelui: prima duminică după luna plină a echinocţiului de primăvară.

Deşi a contribuit la biruinţa creştinismului, împăratul Constantin a primit sfântul botez creştin abia pe patul de moarte, în anul 337.

Împărăteasa Elena a fost trimisă de fiul său Constantin să descopere locul unde a fost îngropat Mântuitorul şi unde este lemnul Sfintei Cruci. În urma săpăturilor pe Dealul Golgota s-au descoperit trei cruci. Pentru a identifica adevărata crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul, corpul unei persoane decedate a fost aşezat lângă fiecare cruce. Mortul a înviat când a fost aşezat pe  crucea Mântuitorului. În data de 14 septembrie 326, episcopul Macarie I a adus crucea şi-a înălţat-o în faţa mulţimii. De atunci, ziua de 14 septembrie a devenit Sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci.

Împărăteasa Elena a înălţat mai multe lăcaşuri sfinte printre care: Biserica Sfântului Mormânt, Biserica din Bethleem şi Biserica din Nazaret. A fost prima femeie care şi-a eliberat sclavii şi i-a ajutat pe creştinii persecutaţi.

SFINTII-CONSTANTIN-SI-ELENA

Tradiţii şi obiceiuri

În ziua de 21 mai, păstorii stabilesc locul unde vor poposi stânele pe timpul verii şi paznicii care trebuie să le păzească turmele când sunt la păşune. În această zi, ei aprind aşa-numitul Foc Viu, convinşi că acesta are un rol protector împotriva pagubei şi a bolilor în intervalul petrecut cu toţii la stână. Tot azi, se măsoară cantitatea laptelui obţinut de la oi şi se notează pe carneţel, „Răbojul sporului”. Se crede că prin măsurarea laptelui, sporul casei nu se risipeşte, iar vrăjitoarele n-au puterea să-l fure.

Pentru ca duhurile rele să nu fure sporul laptelui, se mai păstrează datina „Sperietoarea vrăjitoarelor” – la ţară, în mijlocul curţii se pune un vas cu lapte, iar toţi membrii familiei bat cu linguri noi de lemn în vasele în care se fierbe laptele de obicei, pentru a speria vrăjitoarele care l-ar putea fura.

Praznicul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena corespunde în calendarul popular cu sărbătoarea populară numită Constandinu Puilor sau Constantin Graur, o sărbătoare adresată păsărilor de pădure. Potrivit legendelor strămoşeşti, păsările îşi învaţă puii să zboare începând cu această zi şi o nouă generaţie ameninţă recoltele. De aceea, tradiţia interzice gospodarilor să muncească la câmp pentru a evita pagubele aduse viitoarelor recolte de păsările cerului.

Tot acum, în unele zone, se mai păstrează datina ca azi să fie ultima dată când se mai fac unele semănături: de porumb, de ovăz şi de mei, pentru a nu se usca răsadurile.

În ziua praznicului, pentru ca voia bună să se adune în familie, trebuie să aducem în casă  măcar trei fire de bujori îmbobociţi. De asemenea, pentru sănătate, unul dintre membrii familiei, este bine să ducă la biserică trei bujori, flori de lămâiţă, pâine şi dulciuri preparate în casă.

Iconiţele care-i reprezintă pe Sfinţii prăznuiţi se cumpăra azi pentru a apăra de pagubă, de duşmanii neştiuţi şi pentru a împlini o grabnică dorinţă, oricând le cereţi ajutorul.

În ziua praznicului nu este bine să divorţezi sau să renunţi la o prietenie pentru că toată viaţa vei avea o pierdere pe plan financiar sau sentimental.

Nu este bine să dai păsărilor cerului pâine, pentru că risipeşti sporului casei, dar nici să le strici cuibul acestora, pentru că în familie vor fi necazuri tot anul.

Azi, podgorenii nu trebuie să muncească la câmp: dacă nu se respectă tradiţia, recolta de struguri va fi stricată de grauri.

(sursa: internet)



Citiţi şi

Moartea mall-urilor

Ce să faci și să nu faci de Schimbarea la Față

E ușor să stai în străinătate și să critici situația din România

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
8,168 views

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro