Ce faci când ţi-e greu?

Cristina Lincu

16 March 2016

Te refugiezi în cele mai frumoase amintiri? De obicei, acestea vin din primii ani de viaţă… Te gândeşti că ai da orice să mai ai încă o şansă de a relua totul de acolo? De atunci, de când, pus în faţa primei alegeri, ai ezitat şi decizia luată s-a dovedit ulterior una prea puţin fericită? Te-ai întoarce doar ca atunci să poţi alege „altfel” şi toată viaţa care va fi urmat să fie şi ea „alta”, infinit mai bună, mai uşoară şi mai fericită decât aceea pe care o trăieşti acum?

fata

Din păcate (sau, dimpotrivă, din fericire?), maturizarea şi înţelepciunea prezentului – aşa amar – nu ar putea să aleagă mai bine decât ai făcut-o tu atunci. Căci, pe de o parte, s-ar anula pe sine, ele fiind tocmai rezultatul acelei alegeri „greşite”, iar, pe de alta, cine îţi garantează că alegerea „mai bună” de atunci îţi va aduce cu sine o viaţă „mai bună”? Sau că alegerile ulterioare vor fi, la rândul lor, mai inspirate? Şi chiar şi aşa… o viaţă mai uşoară, diferită, ar mai fi fost viaţa ta? Ai mai învăţat aceleaşi lucruri? Ai mai fi trăit aceleaşi experienţe şi ai mai fi încercat aceleaşi sentimente? Ai mai fi fost… tu?

De aceea, de câte ori mi-e greu şi gândul mă poartă înapoi, la originea „suferinţei”, la „greşeli”, în loc să mă las pradă tentaţiei de a-mi crea scenarii alternative … le mulţumesc. Îmi dau seama că, de fapt, s-au întâmplat aşa cum trebuia să se întâmple, dar eu încă nu am înţeles pe deplin rostul lor. În loc să le urăsc, să mă învinovăţesc şi să-mi doresc să fi făcut altfel, le iau la scărmănat. La puricat. La analizat. Să le scutur de ultimele sensuri ascunse bine, să le curăţ de regrete şi acuzaţiile ce se vor fi adunat de atunci şi să mi le redau aşa cum sunt, de fapt: etape din devenirea mea, importante, utile, necesare…

Acum, când mi-e greu, încă mă mai refugiez în cele mai frumoase amintiri… Dar, acum, când mi-e greu, ştiu că, dacă ar fi s-o iau de la început, aş urma acelaşi drum, asumându-mi poate mai repede greşelile, cu inima deschisă, plină de iertare chiar şi faţă de propria persoană, şi continuând să doresc schimbarea. Pe cea a prezentului şi nu, utopic, steril şi amăgitor, pe cea a trecutului…

Pe Cristina o găsţi şi aici.

Citiţi şi

Știam că bărbații ca el nu merită o femeie ca mine

Sex în trei pe malul Mureşului

Să îmbătrânești e un privilegiu, înțelegi?

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
2,708 views

Your tuppence

  1. Memory / 26 April 2016 22:04

    Dac-aş putea da timpul înapoi – asta da minune! – să mor io dac-aş mai face aceleaşi alegeri! Nu! Zău! Jur! Privesc la toate experienţele care m-au perpelit pe toate părţile de am ajuns aşa rumenă la cei treij’ de ani ai mei, şi chiar cred cu tărie că aş fi putut vieţui şi fără să le trăiesc! Oho, şi-ncă ce-aş fi trăit! Naiv şi bine. Naiv de bine!
    Dar cum asemenea miracol nu se va-nfăptui vreodat’, îmi accept căderile şi înălţările, deopotrivă. Eu cea de azi sunt un ghem ce deapănă propriile experienţe care mai de care mai pestriţe. Mă uit la mine şi mă analizez. Şi mi-s dragă, totuşi! Ştiu că-n spatele fiecărui rid, se afl-o poveste trăită de mine toată, pe deplin şi din plin!
    Şi de fiecare dată când viaţa-mi mai articulează câte una din pod de mă zdrelesc pân’ la os, eu mă ridic because I’m a supergirl! and supergirls don’t cry!
    “Cu mine se petrece ceva. O viaţă de om” (Marin Sorescu)

    Thumb up 2 Thumb down 0
    Reply
  2. Laura / 16 March 2016 13:44

    Nu, n-ai urma acelasi drum. Toata lumea spune asa. Ca, de fapt, n-ai fi invatat si n-ai fi inteles ce ai invatat si inteles pe drumul asta. Bullshit. Vrem sa fi luat alta decizie, sa fi gandit altfel, sa fi simtit altfel, mai detasat, mai implicat, mai in gluma, mai in serios etc. Dar cu trecerea timpului, vrem sa facem sa dispara regretele, ca doare. Asa ca le transformam in altceva, in ‘intelepciune’.

    Thumb up 4 Thumb down 0
    Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro Web analytics

catchy.ro