Cele mai educate popoare şi de ce ele pot

Mihaela Cârlan

6 February 2012

În ultimii 50 de ani, în statele dezvoltate, rata de absolvire a unei universităţi  a crescut cu aproape 200% (conform raportului OECD, Eucation at a Glance 2011), dar nu în mod egal. Şi nu este deloc o coincidenţă că unele dintre statele cele mai bogate au şi cetăţenii cei mai educaţi.

Veţi găsi mai jos topul celor mai educate zece ţări şi câteva date statistice care vor explica legătura directă între performanţele economice ale unei naţiuni şi nivelul ei de educaţie. Interesant este un aspect: cea mai mare parte a educaţiei este finanţată din bani publici, dar opt din ţările cele mai educate se bazează cel mai puţin pe aceştia, care acoperă doar o parte din totalul cheltuielilor cu educaţia. Şi încă o observaţie: ţările incluse în listă au populaţii educate de foarte mult timp şi deşi procentul celor care au absolvit o universitate a crescut în mod constant, creşterea este modestă în comparaţie cu cea din ţările în curs de dezvoltare. De exemplu, în SUA, Canada şi Japonia, procentul absolvenţilor cu studii superioare era de peste 30% încă din 1997, pe când în Polonia, în acelaşi an, era de doar 10%. Ei bine, în 2009, procentul crescuse în Polonia, la 20,1%!

Iată acum, de la coadă, la cap, cele mai educate zece ţări din lume. 

10. Finlanda

  • procentul populaţiei cu studii universitare: 37%
  • rata anuală de creştere (1999 – 2009): 1,8% (3rd lowest)
  • PIB per capita: 36.585 $ (14th highest)
  • creştere demografică (2000 – 2009): 3,15% (10th lowest)

9. Australia

  • procentul populaţiei cu studii universitare: 37%
  • rata anuală de creştere (1999 – 2009): 3,3% (11th lowest)
  • PIB per capita: 40.719 $ (6th highest)
  • creştere demografică (2000 – 2009): 14,63% (3rd highest)

8. Marea Britanie

  • procentul populaţiei cu studii universitare: 37%
  • rata anuală de creştere (1999 – 2009): 4% (9th highest)
  • PIB per capita: 35.504 $ (16th highest)
  • creştere demografică (2000 – 2009): 3,47% (13th lowest)

7. Norvegia

  • procentul populaţiei cu studii universitare: 37%
  • rata anuală de creştere (1999 – 2009): N/A
  • PIB per capita: 56,617 $ (2nd highest)
  • creştere demografică (2000 – 2009): 7.52% (14th highest)

Norvegia este pe locul trei după procentul din PIB alocat învăţământului – 7,3% şi aproximativ 23% din cheltuieli sunt făcute pentru educaţia universitară.

6. Coreea de Sud

  • procentul populaţiei cu studii universitare: 39%
  • rata anuală de creştere (1999 – 2009): 5,3% (5th highest)
  • PIB per capita: 29,101 $ (13th lowest)
  • creştere demografică (2000 – 2009): 3,70% (14th lowest)

Studenţii coreeni preferă să studieze cu precădere ştiinţe ale educaţiei, umaniste şi arte. Doar 59,6% din cheltuielile cu educaţia sunt făcute din bani publici, ceea ce situează Coreea de Sud pe penultimul loc al ţărilor cu cele mai mici cote.

5. Noua Zeelandă

  • procentul populaţiei cu studii universitare: 40%
  • rata anuală de creştere (1999 – 2009): 3,5% (14th lowest)
  • PIB per capita: 29.871 $ (14th lowest)
  • creştere demografică (2000 – 2009): 11,88% (8th largest)

Deşi nu este o ţară foarte bogată şi nici cu un PIB impresionant, Noua Zeelandă ocupă poziţia a cincea în topul ţărilor cu cea mai mare populaţie implicată în procesul de educaţie la nivel universitar.

4. Statele Unite

  • procentul populaţiei cu studii universitare: 41%
  • rata anuală de creştere (1999 – 2009): 1,4% (the lowest)
  • PIB per capita: 46.588 $ (4th highest)
  • creştere demografică (2000 – 2009): 8,68% (12th highest)

Americanii au cea mai mare cotă de adulţi cu studii superioare – 25, 8%, deşi procentul de 71% din fondurile pentru instituţiile de învăţământ care vin din fonduri publice plasează SUA pe locul 6 între ţările cu cea mai scăzută contribuţie.

3. Japonia

  • procentul populaţiei cu studii universitare: 44%
  • rata anuală de creştere (1999 – 2009): 3,2% (10th lowest)
  • PIB per capita: 33.751 $ (17th lowest)
  • creştere demografică (2000 – 2009): 0,46% (6th lowest)

Japonia ocupă, la egalitate cu Finlanda, locul trei în rândul ţărilor cu cea mai înaltă cotă de absolvenţi cu diplomă de bacalaureat – 95%!, dar este pe locul 17 după procentul din PIB alocat pentru educaţia universitară – doar 1,5%!

2. Israel

  • procentul populaţiei cu studii universitare: 45%
  • rata anuală de creştere (1999 – 2009): N/A
  • PIB per capita: 28,596 $ (12th lowest)
  • creştere demografică (2000 – 2009): 19,02% (the highest)

Se pare că tot mai puţini israelieni merg la facultate. În 2006, 46% dintre adulţii cu vârste între 25 şi 64 de ani aveau educaţie universitară. În 2007, procentul a scăzut la 44%, dar din 2000 până în 2008 a scăzut şi procentul din PIB alocat educaţiei, cum de altfel s-a întâmplat şi în alte două ţări – Irlanda şi Suedia.

1. Canada

  • procentul populaţiei cu studii universitare: 50%!
  • rata anuală de creştere  (1999 – 2009): 2,3% (5th lowest)
  • PIB per capita: 39.070 $ (10th highest)
  • creştere demografică (2000 – 2009): 9,89% (10th highest)

În fiecare an, cheltuielile private şi publice cu educaţia urcă la 2,5% din PIB, ceea ce situează Canada pe locul patru, iar din total cheltuieli, 41% sunt alocate pentru învăţământul universitar, comparativ cu 37% în SUA şi cu 22% în Israel. Tot statisticile arată că aproape un sfert dintre studenţi provin din familii de imigranţi.

Vă las acum să faceţi varii comparaţii cu situaţia de pe la noi şi vă reamintesc că cele 34 de state membre OCDE dețin împreună aproximativ 60% din economia mondială, 70% din comerțul mondial și 20% din populația lumii.

Australia (1971), Austria, Belgia, Canada, Cehia (1995), Chile (2010), Coreea de Sud (1996), Danemarca, Eveția, Finlanda (1969), Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Israel (2010), Italia, Japonia (1964), Luxemburg, Mexic (1994), Noua Zeelandă (1973), Norvegia , Olanda, Polonia (1996), Portugalia, Regatul Unit, Slovacia (2000), Slovenia (2010), Spania, Statele Unite ale Americii, Suedia, Turcia, Ungaria (1996).

Cazurile în care ţările UE au obtinut, in medie, performanţe mai bune decât OCDE:

  • educaţia timpurie (3-4 ani): 76% UE, 70%OECD;
  • Nivel de bsolvire in învăţământul secundar superior: 85% UE, 82% OECD;
  • Procentul de tineri neimplicati nici în domeniul educaţiei şi formării profesionale şi nici in campul muncii (“NEETs”): 6,4% UE, 8,6% OECD;
  • dimensiunea claselor şi raportul elevi-profesor în şcoli.

 Cazurile în care OCDE, ca un întreg, surclasează ţările UE:

  • Procentul de adulţi (25-64ani ), care au absolvit studii superioare: 27% UE, OECD 30%;
  • absolvenţi de învăţământ vocaţional de nivel terţiar: UE 8%, OECD 10%;
  • Cheltuielile per absolvent de nivel terţiar: UE- 13.000$, OCDE 13.700 $;
  • cheltuielile private în instituţiile de învăţământ terţiar: UE 0,2%, OECD 0,5%.

Citiţi şi

Când școala îți dărâmă regulile sănătoase

Draga mea, iubita mea

Persoană importantă

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
2,813 views

Your tuppence

  1. Patricia / 21 January 2015 21:58

    Nu ma asteptam ca Germania sa nu fie in topul acesta 🙂

    Thumb up 0 Thumb down 0
    Reply
  2. zimbrul / 10 February 2012 15:29

    In Marea Britanie educatia nu numai ca ajuta tara in a pregati oameni cu solide cunostinte dar este ea in sine o mare afacere. Bine, se si face carte cum trebuie, nu facultati particulare de alea din Romania unde intri bou si iesi vaca cum zice o vorba romaneasca.

    Thumb up 2 Thumb down 0
    Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro Web analytics

catchy.ro