Chiar avem o limbă bogată?

Andreea Petrescu

16 January 2013

Fiecare limbă îşi are cuvintele înrădăcinate în cultura poporului care o vorbeşte. Tocmai de aceea (şi de ce ne tot mirăm?), eschimoşii au sute de cuvinte care descriu zăpada şi gheaţa, în detalii care altor popoare li se par de neînţeles. Dar ce ne facem când vrem să exprimăm fapte şi stări fără să fim nevoiţi să folosim fraze întregi?

Jurnaliştii de la un ziar american au întocmit o scurtă listă de cuvinte pe care dulcea limbă engleză ar putea să le conţină, dar n-o face. Oare noi suntem mai breji?

1. Shemomedjamo (georgiană)
Cuvânt care descrie situaţia problematică în care ne aflăm cu toţii când ştim că am mâncat prea mult, dar nu ne putem abţine să mai luăm o înghiţitură. Mai concret, înseamnă „am mâncat tot, fără voia mea”.

2. Pelinti (limba Buli, vorbită în Ghana)
Ei bine, aici parcă începem să ne simţim şi noi defavorizaţi, la fel ca englezii. Cuvântul descrie disperarea cu care, după ce am luat o înghiţitură prea fierbinte, încercăm să răcim dumicatul deschizând gura sau schimonosindu-ne fel şi chip. Auch!

3. Layogenic (tagalog)
Nu avem un cuvânt pentru asta, ci o expresie, sau chiar mai multe: „Pe afară-i vopsit gardul, înăuntru leopardul” sau, mai deocheat, „În spate liceu, în faţă muzeu”. Concret, înseamnă că de la distanţă ceva pare în regulă, dar cu cât te apropii, mirajul se duce. Dar noi, ne apropiem oare de sens?

4. Rhwe (limba vorbită de populaţia Tsonga din Africa de Sud)
Un bizar cuvânt care descrie somnul pe podeaua fără covor, în pielea goală, beat. Hmm…

 5. Zeg (georgiană)
Aici e simplu. Cuvântul înseamnă „poimâine”. Englezii nu-l au. 1-0!

6. Pålegg (norveigiană)
Un cuvânt simpatic, care descrie orice poate fi „sendvişit” – indiferent că e vorba de şuncă, brânză, gem, unt, salată… Umplutura sendvişului, pe scurt.

7. Lagom (suedeză)
Şi aici părem în zona de confort: înseamnă „taman cât trebuie”. Nu chiar perfect, dar nici prea mult, nici prea puţin, ci atât cât trebuie (just right). „Potrivit” ar fi… lagom?

8. Tartle (scoţiană)
Cuvântul descrie ezitarea mârâită care ne încearcă atunci când trebuie să facem cunoştinţă cuiva cu altcineva, dar nu ne mai amintim unul dintre nume.

9. Koi No Yokan (japoneză)
Acel sentiment pe care îl avem atunci când întâlnim pe cineva pentru prima dată şi ştim că ne vom îndrăgosti. Noi de ce nu ne-om fi gândit la asta? Pare destul de diferit de „dragostea la prima vedere”. Voi ce părere aveţi?

10. Mamihlapinatapai (limba populaţiei Yaghan din Tierra del Fuego)
Să ne concentrăm puţin pentru acest cuvânt: descrie privirea aceea pe care doi oameni şi-o aruncă unul altuia atunci când amândoi îşi doresc ceva, dar şi-ar dori să facă acel lucru celălalt şi el nu o face. Uf!

11. Fremdschämen (germană); Myötähäpeä (finlandeză)
Ruşine empatică. Un fel de „mi-e ruşine mie de ruşinea ta”.

12. Cafune (portugheză)
Înseamnă „a-ţi trece degetele prin părul celui iubit”. Din nou, de ce nu ne-am gândit şi noi la asta?

13. Greng-jai (thailandeză)
Semnifică faptul că nu-ţi doreşti ca altcineva să facă ceva pentru tine, pentru că ştii că i-ar face, cumva, rău.

14. Kaelling (daneză)
Cuvântul descrie o mamă care ţipă la copiii ei dintr-un prag – al bucătăriei, al casei, al magazinului. Probabil că noi, mai discreţi, nu ţipăm din prag.

15. Iktsuarpok (inuită, limba eschimoşilor)
Descrie starea pe care o avem când aşteptăm pe cineva şi, nerăbdători, tot ieşim pe uşă să verificăm (asta exclude din discuţie vizorul).

16. Pana Po’o (hawaiană)
Înseamnă a te scărpina în cap, mirându-te.

17. Mencolek (indoneziană)
Sunetul indescriptibil pe care-l facem când chemăm un animal sau pupăm un copil de la distanţă (un fel de „muah-muah”?)

18. Glas wen (galeză)
Zâmbetul ironic.

19. Kummerspeck (germană)
Mâncatul în exces după un şoc emoţional o cauzează. Da-da, este vorba despre îngrăşarea de după…

Cu un modest scor de 1-0 şi câteva sferturi de punct, parcă ne putem socoti mai cu moţ decât englezii. Dar iată câte stări, momente, gesturi şi trăiri banale nu sunt incluse de-a gata în vocabularul nostru. Care să fie oare motivul, că doar şi noi ne trecem degetele prin păr, şi noi ne aruncăm „acea” privire de „hai… hai, fă-o tu primul!”, şi noi (sărind peste punctul 4) ştim c-o să ne îndrăgostim înainte să ne îndrăgostim.

Aşadar, ce cuvinte simţiţi că lipsesc din limba română? Asta să fie explicația pentru romgleza pe care o vorbește mai nou tot mai multă lume?

Citiţi şi

O femeie nu ar trebui niciodată să se teamă de bărbatul iubit

Când alţi ochi mai verzi ca ai mei ţi-au şoptit vino, tu te-ai dus

De Valentine’s Day mi-este dor…

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
693 views

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro Web analytics

catchy.ro