Cireșe amare – scrisoarea 3

Lenuș Nichita

8 March 2013

A doua zi a fost ultima zi.

Spuneam printre lacrimi fetei mele: „Mamă, trebuie să-i salut pe toţi! Nu pot pleca acum!” Şi ea răspundea: „Nu trebuie să-ţi pese! Nimănui nu i-a păsat de tine! Pleacă! Nu te uita în urmă!” Era mică, 19 ani, îmi salva viaţa.

O scurtă plimbare prin oraş cu copiii, ca şi cum totul ar fi normal; o ultimă prăjitură. Mă temeam de copiii mei, de judecata lor din urmă. Cum să admiţi că nu mai ştii încotro s-o iei când eşti totul pentru ei? În general, între mamă şi copii sunt de multe ori tensiuni, vorbe grele aruncate de-o parte şi de alta… Nu mai puteam ţine piept unor reproşuri şi mă temeam. Am descoperit cu surprindere că eu eram apărată acum de ele. Şi încurajată. Cea mică, blonduţă şi bosumflată, cea care-mi părea mereu nemulţumită şi dacă intram cu ea într-un magazin reuşea să-şi dorească exact ce nu se găsea, acum îmi zâmbea şi spunea: „Du-te, mamă! Lasă că noi ne descurcăm! Suntem mari! Ai grijă doar de tine!” Se maturizase într-o clipă. În faţa pericolului s-a făcut mare!

Nu simţeam nimic.

Eram un tunel, priveam, gândeam că e pentru ultima oară, şi ei intrau în mine prin tunelul ochilor.

Alături de noi era şi prietenul fetei mai mici. Acum îl numesc micul prinţ, e blond şi bun. Atunci îi încredinţam din priviri fata mea alintată. Mă rugase înainte să-mi caut de muncă în ţară. Mi-a spus că nu crede că ea va rezista dorului de mamă. Am încercat să-l ascult, am luat România liberă. Se cer masterate şi se caută docenţi. Un om simplu… ăştia nu se caută, vin ei singuri. Aşa că la plecare îl priveam în ochii albaştri şi-i şopteam: ai grijă!

Îi captam pe toţi cu privirea. Să-i păstrez pentru mai târziu.

În acel moment am murit în interior.

Viaţa emigrantului e o moarte lentă în interior. Trupul tău poate fi oriunde, în Italia, în ceţurile Angliei, pe câmpiile Spaniei, mâinile culeg sau şterg, spatele se încovoaie, dar, odată ce-ai lăsat sufletul acasă, înăuntru e moartea.

Ai simţit vreodată cum se năruie lumea?

Citiţi şi

Ne vom bucura mâine, azi suntem prea ocupați

Lașule!

Eşti soţia lui. De ce ne faci de râs?

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
961 views

Your tuppence

  1. Simone / 10 March 2013 20:38

    Am o rugaminte la echipa Catchy, daca exista o modalitate de a o ajuta pe aceasta doamna: poate sunt variante de a intra in legatura cu ea la o adresa de email, cont iban sau poate sunt printre cititori unii care o pot eventual gasi un servciu in Romania, in localitatea de unde vine, banuiesc ca asta este motivul pentru care ii faceti cazul public. Nu mi-a facut nici o placere sa citesc cele trei articole si sunt convinsa ca exista un numar de romani care trec prin situatii asemanatoare: pierderea respectului de sine, chiar degradarea instinctului de a..supravietui, traiul greu printre straini, cat sufletul este la cei de acasa, lipsa unui partener, problemele financiare. Insa cred ca exista un prag uman sub care nu trebuie sa cadem indiferent de situatie..Toate cele bune!

    Thumb up 2 Thumb down 0
    Reply
    • Mihaela Cârlan
      Mihaela Cârlan / 11 March 2013 8:55

      Mulțumim Simone, dar trebuie să știi că aceste scrisori, fără să fie ficțiune, sunt transpunerea literară a poveștii unei femei, ca atâtea altele încercate de viață. Cineva a ascultat-o și a încercat, cu acordul ei, să facă publică o istorie personală fără intenția de a cere ajutor. Oricum, e înduioșător că ai vrut să o ajuți, să-i întinzi o mână. Asta e foarte important pentru noi toți, solidaritatea. Nepăsarea semenilor face și mai greu de dus câte o cruce… ce poți face însă este că continui să citești povestea ei și să o dai mai departe. 🙂

      Thumb up 3 Thumb down 0
      Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro Web analytics

catchy.ro