Cronica unei morţi anunţate: Marea Barieră de Corali (n. 25 Million BC – d. 2016)

Catchy

16 October 2016

Schimbările climatice au dus la distrugerea celei mai mari structuri vii ale planetei, vizibie chiar din spaţiu – Marea Barieră de Corali din Australia -, după o îndelungată suferinţă. Avea 25 de milioane de ani.

Cu o lungime de 1400 de mile (peste 2200 kilometri), cu 2900 recife individuale şi 1050 de insule, per total acoperind o suprafaţă mai mare decât Marea Britanie, Marea Barieră de Corali adăpostea o incredibilă biodiversitate – 1625 specii de peşti, 3000 specii de moluşte, 450 specii de corali, 220 specii de păsări şi 30 de specii de balene şi delfini. Aici se găsea cea mai mare populaţie de dugong, dar şi cel mai mare teritoriu de reproducere pentru broaştele ţestoase verzi.

Reciful s-a născut în urmă cu 25 de milioane de ani (în Miocen), pe costa de est a Australiei. Era format din corali – animale nevetebrate marine din clasa Anthozoa, încrengătura Cnidaria. Acestea vieţuiesc în colonii compacte de milioane de indivizi, formate din polipi uniţi între ei prin canale calcaroase. După moartea lor, pe vechiul schelet se adaugă altul şi aşa se formează recifele.

Spectaculosul labirint alcătuit de Marea Barieră de Corali oferea cea mai palpitantă experienţă (inclusiv vizuală) celor care se aventurau să-l viziteze.

marea-bariera-de-corali8

De-a lungul anilor, reciful a fost sursă de hrană inclusiv pentru oameni, mai ales în urmă cu 60.000 de ani, când primii oameni au ajuns în Australia. În 1770 însă, căpitanul James Cook, primul european care a ajuns în Australia, aproape că s-a scufundat din cauza coralilor, iar datorită lui, aceştia au devenit faimoşi în întreaga lume. După aceea, oameni de ştiinţă, exploratori, artişti şi turişti nu au încetat să-l viziteze, să-l admire, să-l exploreze… dar asta nu a împiedicat guvernul Queensland ca aproape să-i semneze condamnarea la moarte prin cedarea terenului său în favoarea companiilor de petrol şi minerit, în anii 60. Acest lucru a dat naştere primei campanii în favoarea conservării mediului în Australia, care a culminat în 1975 cu crearea Great Barrier Reef Marine Park (Parcul Marii Bariere de Corali), care restricţiona navigarea, pescuitul şi alte activităţi în zonă, astfel încât reciful părea salvat.

În 1981, UNESCO a inclus reciful în Patrimoniul Mondial, denumindu-l „cea mai impresionantă zonă marină a lumii”. În acelaşi an, coralii au început însă să-şi schimbe culoarea, experimentând o albire în masă din cauza temepraturilor crescute care au forţat algele de la suprafaţa lor – sursa lor de hrană prin zahărul pe care acestea îl produceau în urma fotosintezei – să producă mai mult oxigen – toxic în concentraţie mare -, iar pe corali i-a obligat să înceapă expulzarea lor. Fără alge, coralii se albesc şi se înfometează, ceea ce duce, lent, dar sigur, la moarte. În 1981, temperatura apelor a crescut, două treimi din porţiunea interioară a coralilor au albit, iar oamenii de ştiinţă au înţeles că schimbările climatice vor afecta Marea Barieră de Corali într-un mod imposibil de prevenit.

La începutul secolului XXI, albirile în masă ale coralilor erau deja obişnuite. Iernile dintre anii 1997–1998, 2001–2002, 2005–2006 au înrăutăţit vizibil situaţia. Mai ales că s-a observat că oceanul absorbea mai mult carbon din atmosferă, ceea ce a crescut nivelul de aciditate al apelor sale, iar asta a dus la începerea dizolvării recifului viu.

Nu se ştie dacă s-ar fi putut cumva împiedica moartea coralilor, însă este clar că nu s-a încercat nimic în această direcţie, dimpotrivă. În 2016, guvernul Australiei, după ce a aprobat funcţionarea celei mai mari mine de cărbune din istorie, au reuşit să facă presiuni cu succes asupra Naţiunilor Unite pentru a scoate capitolul referitor la corali dintr-un raport referitor la impactul schimbărilor climatice asupra Partimoniului Mondial. Departamentul Mediului şi-a explicat atitudinea invocând o posibiliă influenţă negativă asupra turismului în cazul în care s-ar afla că Marea Barieră de Corali este pe moarte.

Deja coralii experimentau cea mai catastrofală albire din istorie din care nu-şi vor mai reveni vreodată. 50% din coralii situaţi în partea de nord, mai caldă, a recifului au murit, iar fenomenul este ireversibil. Acesta nu este primul recif de corali care moare, înainte au avut aceeaşi soartă majoritatea recifelor de corali de pe glob. Mai supravieţuiesc Bariera de Corali din Belize şi câtea recife situate la mari adâncimi.



Citiţi şi

Cele 26 de orașe cu cea mai înaltă calitate a vieții din lume

Dacă eşti femeie, aici ar trebui să locuieşti!

Cum este viața?

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
240 views

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro