Cu românii în avion

Mira Field

19 September 2016

Mira FieldZborul KLM de la Bucureşti spre Amsterdam e de fiecare dată un spectacol! Tema este mereu aceeaşi; doar actorii sunt alţii, deşi toate rolurile sunt jucate în acelaşi registru. Nu-mi e de trebuinţă nicio revista sau vreo carte, pentru că e atât de multă vânzoleală în juru-mi, încât nu apuc să mă plictisesc niciodată.

A călători cu avionul, indiferent de durata cursei, presupune aglomeraţie, spaţii limitate, meschine, ceilalţi pasageri, fiecare cu preferinţe proprii, bagaje şi aeroporturi, fapt pentru care respectarea câtorva reguli de bază ar fi nu doar logică şi binevenită, dar şi obligatorie.

Nu şi pentru românii mei! De la aspect la comportament, reușesc să mă surprindă de fiecare dată! Ba mai mult de atât: mi s-a întâmplat ca fiind pe Schiphol, pregătindu-mă să mă îmbarc pentru o cursa intercontinentală, aş fi putut face pariu cu oricine că cei din grupul agitat asupra căruia-mi căzuse privirea, deşi era la o distanţă considerabilă de mine, erau de-ai mei… Nu m-am înşelat; probabil din cauza gesturilor, cine ştie?…

Mă uit în jur şi trec în revista toaletele de călătorie: femei îmbrăcate penibil, fie cu „hot pants”, fie cu fuste mini sau, indiferent de volum, leggings; maiouri decoltate adânc sau bluze transparente, în aşa fel încât să poţi vedea, fără nicio piedică, lenjeria de corp. În marea lor majoritate, doamnele sunt boite strident, ca sorcovele, şi „tencuite” mască, „a la Tutankhamon”, cocoţate pe tocuri cui la fel de înalte precum cele ale dansatoarelor din baruri, cu deosebirea că cele din urmă arată foarte bine, evoluează la bară, noaptea, şi nu cară genţi şi pungi uriaşe, prin aeroporturi, în miezul zilei!

Chiar dacă par a forma un grup compact, ele se împart în două categorii distincte: fătuci splendide ce-şi văcsuiesc frumuseţea, dorind să pară femei mature, şi femei care au uitat să se mai uite în buletin, la data naşterii…

Mămici cu copii mici. Şi ele se împart în câteva categorii, printre care: cele obosite, muncite, încercănate, cu un braţ încărcat cu tot felul de sacoşe, cu pruncul agăţat de ele şi pe care, cu celălalt braţ, trebuie să-l protejeze de rucsacul voinicului ce merge în faţa ei, şi care, în drumul spre locul lui din avion, fiind profund absorbit de muzica din căşti pe care oricum o aude toată lumea sau adâncit într-o convorbire telefonică deosebit de importantă şi de neomis, un fel de „băăă, îs în avion, îmi caut locu’…”, ori de câte ori întoarce uşor capul urmărind numerele rândurilor, „altoieşte”, pe lângă pruncul din braţele mamei, şi capetele ghinioniştilor care deja şi-au ocupat, conform cărţii de îmbarcare, scaunele aflate în imediata vecinatate a culoarului.

romanul_in_avion_post

Mămicile sunt ajutate, în 99% din cazuri, de femeile din jur, pentru că reprezentanţii sexului tare nu au ochi decât pentru tocurile înalte cu nurii la vedere…

Apoi urmează categoria mămicilor penibile; nu pentru c-ar fi îmbrăcate după ultima modă adolescentină, deşi fizicul lor a depăşit de mult timp faza asta și cu cel puţin trei măsuri, ci pentru că se adresează buburuzei de câţiva anişori, din dotare, cât de tare pot ele, în aşa fel încât să fie auzite de cel puţin jumătate de avion, etalându-şi în acelaşi timp, atât calităţile de pedagog, cât şi posibilităţile financiare:

– Vrei să vorbim în engleză?

– Nu vreau…

– Deschide IPad-ul TĂU, că să te uiţi la ultimul film descărcat… Uite, îl deschid şi eu pe AL MEU!

– Nu vreau…

– What do you want, my child?

– ????

şi puţin iritată:

– Ce vrei?

– Să-mi dai înapoi maşinuţa; de ce mi-ai luat-o?…

Avem şi bărbaţi. Şi ei grupaţi în câteva „încrengături”. Junii par a fi traşi la indigo: scunzi sau înalţi, slabi sau graşi, cu sau fără burtă, toţi au, obligatoriu, plete nespălate, feţe ce par mucegăite din cauza bărbilor de câteva zile, căştile pe urechi şi sacul în spate, vorbesc tare, gesticulează şi abuzează de foarte mult folclor neaoş. Încălţaţi cu bocanci, deşi e cald ca-n mijlocul verii, îmbrăcaţi cu maiou şi pantaloni scurţi, pentru ca atât tatuajele de pe umeri şi braţe, cât şi cele de pe gambe să poată fi admirate în toată măreţia lor, iar odată cu ele, inclusiv excesul de pilozitate…

Urmează categoria puriilor: mulţi dintre ei prezintă aceleaşi simptome de amnezie privind data naşterii, precum doamnele cele bine „măltăruite”, aşa că, deşi bat lejer peste patruzeci de primăveri, iar pectoralii, ajunşi să se sprijine pe burtă ar avea nevoie de susţinere cu bretele, tot au senzaţia că fac parte din junime, îmbrăcându-se şi comportându-se ca atare: dacă nu în pantaloni scurţi, precis au izmene mulate pe coapsele de vădană, sugrumate şi aproape pocnind, închise cu mare greutate undeva deasupra prohabului şi la umbra binefăcătoare a burţii ce denotă, în concepţia lor, bunăstare! Unii, din păcate pentru privitor, au renunţat la bocanci şi-şi expun în sandale, sau chiar în papuci, călcâie cornoase şi copite îngroşate, verzui, nicicând pedichiurate… Printre ei îi remarcăm pe bărbații ce-au rămas blocaţi la moda anilor ’85, acum posesori a doar câteva fire de păr, rebele si răzlețe, total neîngrijite, cărunte şi lăsate vâlvoi. Nu-i putem trece cu vederea nici pe cei cu părul vopsit şi sprâncenele decolorate, în încercarea nereuşită de a transforma un balcanic bondoc, ars de soare şi cu trăsături de plug, în blond scandinav… Vorbesc tare, spun bancuri proaste, evident, despre femei, şi gesticulează vulgar.

Odată ajunşi la locurile lor, se vor aşeza agăţându-se cu ambele mâini de spătarul scaunului din faţă, ceea ce e deosebit de nepoliticos şi total nepermis în avion, dar pentru ei, merge oricum… Nu le-a spus nimeni că asta ar fi rolul cotierelor şi că nu e normal să-l deranjezi pe călătorul din faţa ta. E drept, nici călătorul din faţă nu ţine cont că scaunele sunt înghesuite şi, fără să gândească nici măcar o secundă, îşi dă spătarul cât poate de mult, în spate, cât să-ţi pună cafeaua în poală, deşi, la un zbor de două ore, mişcarea e absolut inutilă…

Cupluri. Destule şi acoperind şi ele, la rândul lor, întregul „portativ”… Tineri îndrăgostiţi; o plăcere să te uiţi la ei. Studenţi sau aproape de vârsta studenţiei; frumoşi, fericiţi, plini de viaţă, plecând în vacanţă sau, măcar pentru un weekend lung, la Amsterdam. Mi-i închipui, cu drag, hălăduind printre canale, muzee, magazine, bucurându-se de oraşul fantastic ce nu doarme niciodată, de terasele din Jordaan şi, de ce nu, de „coffee shop”-urile aflate la tot pasul… Se sărută din doi în doi metri, dar nu deranjează cu nimic; lor le stă bine.

Cuplurile de „midlife crisis”; astea sunt de două feluri: un mascul potent financiar, odată ajuns cu mertzan, lovele şi fumuri uită de familie şi de propriii copii, şi-şi caută fericirea în braţele unei fătuci recent ieşite din adolescenţă, pe care o duce, pentru a o impresiona, la cumpărături în Amsterdam. Ea, ca o floricică, dar încadrându-se perfect în categoria „boită ca sorcova” şi, obligatoriu, pe papainoage. „Mangafaua” e cea care asudă, aşteaptă cu răbdare zecile de minute necesare domniţei pentru a proba jumătate din magazine, cară pungile, plăteşte orice, fără să comenteze că ea cheltuieşte prea mult şi că el ar pierde meciul de fotbal, aşa cum obişnuia să zbiere la nevastă, iar dacă-i oboseşte cumva căprioara, comandă imediat un taxi, chit că văzând preţurile şi chitanţele, înghite-n sec şi înjură-n gând… În avion însă, închipuindu-şi nopţi de amor nebun şi nebănuind că ea, visând la antrenorul de fitness, îşi repetă-n gând lista de cumpărături, o ţine cuminte, de mânuţă, şi-şi priveşte trofeul, cu drag părintesc…

Varianta a doua ar fi compusă din acelaşi tip de bărbat, ros de o căsnicie din care a ieşit imediat ce a dat cu nasul de bunăstare, dar fiind grav „pârlit” de câteva ori în încercările cu „căprioare”, a avansat la categoria următoare de parteneră de scenă: cea trecută printr-o căsnicie eşuată sau ajunsă deja la 35 de anişori, niciodată purtătoare de pirostrii… Aşa că dânsul e fericit că nu mai trebuie să alerge prin baruri şi discoteci cu tânăra generaţie, în timp ce dânsa, exemplar îngrijit, spălat, deja bine „tunat” şi studiat, mulţumeşte providenţei, prietenilor, duşmanilor etc, inclusiv pe toate paginile de social-media, că a găsit boul care să-i împlinească visul unei vieţi fără condică şi care s-o treacă, musai, inclusiv pe la starea civilă, ca să intre și ea în rândul femeilor măritate. După aia, are ea ac şi de cojocul lui, că tot şi-a notat atent şi detaliat câteva obiceiuri dezgustătoare ce trebuie anihilate, plus cheltuielile aberante cu copiii ăia obraznici ai lui, needucaţi cum trebuie de „scorpia de fostă nevastă”… În avion stau unul lângă altul, liniştiţi, citind revista companiei aeriene; el articolele despre mașini, avioane și tehnologie, iar ea secţiunea cu articole „duty free” și destinații exotice, dar doar după ce-i oferă iubitului un colebil, să nu i se aplece…

Trec peste pasagerii normali, cei care nu ies cu nimic în evidenţă, călătoresc mult şi ştiu cum să se poarte în avion. Există femei românce, spectaculoase, mai mare dragul să te uiţi la ele: arătoase, rasate, decente şi îmbrăcate cu mult bun-gust. Bărbaţi eleganţi, deosebit de politicoşi, aranjaţi, curaţi și parfumați, cu mâini îngrijite, atent manichiurate. Cupluri normale, frumoase, de toate vârstele, formate din oameni ce duc cu ei, în priviri, lumina unui cămin fericit, unit, fie el cu ţidulă sau nu; mă uit la ei şi mă întreb dacă se duc să-şi viziteze prietenii, copiii, nepoţii, sau dacă pur şi simplu pleacă în vacanţă, sărbătorind ceva.

Şi pentru că am ajuns aici, câteva sfaturi pentru cei ce călătoresc cu avionul:

  1. Îmbrăcaţi-vă comod, firesc, fără machiaj excesiv. Călătoria cu avionul nu e scenă și nici paradă a modei, pe lângă faptul că mai trebuie să ţinem cont şi de igienă. Cum de puteţi sta pe scaunele alea, cu „hot pants” sau mini, frecându-vă picioarele dezgolite de scaunul pe care s-or fi frecat şi şi-or fi lăsat celule epiteliale alte mii de pasageri? Nu există pantaloni de vară, sau fuste lungi? La fel, braţele. Purtaţi încălțări uşoare, lejere, fără tocuri. Dacă o femeie doreşte să fie elegantă când ajunge la destinaţie, nu o opreşte nimeni să nu-şi ia o pereche de pantofi cu toc în bagajul de mână, şi odată ajunsă acolo să-şi adapteze machiajul şi să-şi schimbe încălţările (sau chiar ţinuta) înainte de a ieși din aeroport. Dacă aveţi părul lung, strângeţi-l; nu e o plăcere să te trezeşti pe măsuță, sau chiar în cafea, cu fire de păr ale vecinului din faţă sau de lângă…
  2. În avion, sub nicio formă, să nu va agăţaţi de spătarul scaunului din faţa dumneavoastră. Îl speriaţi (dacă a aţipit) şi-l deranjaţi pe cel care ocupă locul respectiv. Iar dacă în faţa dumneavoastră stă o femeie, aveţi toate şansele să o trageţi de păr. Pentru a vă ajuta să vă ridicaţi sau să vă aşezaţi, există cotierele propriului scaun. Folosiţi-vă doar de ele.
  3. Dacă vă deranjează aerul condiționat care vă sulfa cu putere în față, închideți prin răsucire butonul aflat deasupra capului, nu îndreptați jetul spre alți pasageri.
  4. Dacă zborul nu e de noapte, pe distanţe lungi, nu e nevoie să vă lăsaţi spătarul pe spate, la maxim. Nu faceţi altceva decât să incomodaţi pasagerul din spatele dumneavoastră, în cazul fericit în care nu-i puneţi direct, cafeaua în poală.
  5. Dacă aveţi căşti şi ascultaţi muzică (sau urmăriţi un film, pe laptop sau tabletă), aveţi în vedere volumul, pentru ca pasagerul de lângă să nu fie deranjat de muzica dumneavoastră. La volum ridicat, inclusiv vecinul poate auzi. E neplăcut, când vrei să citeşti în linişte, să auzi, obligatoriu și în același timp, preferinţele muzicale ale celor trei pasageri din jur (în faţă, spate şi lateral).
  6. Nu vă înghesuiţi la porţile de îmbarcare în avion fără să citiţi la care anume trebuie să aşteptaţi şi evitaţi să vă comportaţi precum în staţiile RATB. Nu vă enervaţi pe pasagerii cu carduri ce le asigură prioritate şi nu comentaţi aiurea, pentru că e un drept al lor; sunt cei ce zboară cel puţin o dată pe săptămână pe traseul respectiv şi nu le achitaţi dumneavoastră biletele.
  7. Folosiţi civilizat toaletele din avion; există pe perete un suport cu colace din hârtie, pentru a asigura condiţii de igienă fiecărui pasager. Sigur că în timpul zborului sunt şi turbulenţe, fapt pentru care bărbaţii sunt rugaţi să nu-şi imagineze c-ar fi Niagara şi nici făcând exerciții la ora de caligrafie… După ce va spălaţi pe mâini, există un buton care evacuează apa cu săpun ce se strânge în chiuvetă. Nu vă lăsaţi zoaiele pentru a fi văzute şi curăţate de pasagerul următor. Şi, cel mai important, trageţi apa; şi pentru asta există un buton sau manetă. În mod normal, trebuie să lăsați toaleta avionului, după ce o folosiți, exact așa cum v-ar plăcea să o găsiți când intrați în ea.

Cam atât! Încercați, pe cât posibil, să faceți parte din categoria călatorilor ce nu ies cu nimic în evidență. Cu nimic în afara decenţei, educaţiei şi a bunului-simţ.

Drumuri bune, vacanţe plăcute şi să auzim de bine!

Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂 Trimite-ne textul pe office@catchy.ro.

Citiţi şi

Hai, sictir!

Îmi place femeia care….

Nu e suficient să ai pluă ca să fii bărbat

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
20,704 views

Your tuppence

    • Mira Field / 26 September 2016 1:03

      🙂 Nu am inteles care e legatura intre Tarom si KLM.

      Thumb up 0 Thumb down 0
      Reply
      • florina oroian / 19 November 2016 10:43

        Este adevarat ca recunosc printre protagonistii “filmuletului” de mai sus romani de ai nostri, dar tot la fel de bine ii recunosc si pe rusi , italieni, spanioli si alte natii latine cu singele mai cald. Si daca tot suntem la subiectul “datul in spectacol” si cine vrea sa iasa mai tare in evidenta aici putem sa le aliniem fara a gresi pe reprezentantele sexului frumos si “elegant” al Regatului Unit. Daca vreti spectacol si dat “in stamba” atunci iesiti pe Corso seara si noapte in “decentul si elegantul” Regat, unde o sa vedeti o “fauna feminina” in spatele careia romancutele noastre se pot ascunde linistite.(Nu intru in detalii despre vestimentatie sau lipsa ei in cele mai multe cazuri) Deci nici macar aici nu suntem pe primul loc nici la imbracaminte, nici la comportamentul galagios si nici macar la cine bea mai mult. In Europa fiecare natie cu plusurile si cu minusurile ei.Poate ca nordicii sunt mai discreti la acest capitol dar ei probabil ca isi permit luxul de a se “face de minune” nu pe continentul lor ci indeva mai departe prin Tailanda sau America Latina unde nu ii cunoaste nimeni. Deci ma repet;NICI MACAR LA ASTA NU SUNTEM PE PRIMUL LOC. Dar suntem undeva pe primul loc la asta :ARUNCAM CU LATURI DESPRE TARA SI POPORUL EI ORIUNDE NE-AM AFLA. Vorba aceea :S-a urcat s…in copac si ne explica de acolo cum e cu “Codul bunelor maniere”. Calatorii frumoase si voioase dragii mei romani oriunde va veti afla si in oricare avion va veti etala proasta crestere cu plozi ce nu se ridica inca la standardele impuse de colonistii europeni, barbati burtosi sau tatuati, catel purcel, paduchi sau alte animale de casa. Sa fiti voi asa cum sunteti sau cum vreti sa pareti a fi chiar daca aneti pita cu slanina si ceapa din traista. Macar este de acasa de la voi, din Romania, nu dintr-o colonie dintr-o tara saraca unde lucreaza sclavii negri pentru voi ca voi sa puteti dormi linistiti si petrece. Calatorii vesele romanii mei EU VA IUBESC ASA CUM SUNTETI!

        Thumb up 3 Thumb down 0
        Reply
  1. Florin Andrei / 23 September 2016 18:51

    In tara nu mai avem ce sa civilizam.Din pacate asta ne este soarta.Dupa 25 de ani de cand romanii au reinceput sa calatoreasca ani putini oameni au inteles ce este civîlizatia.
    Va asigur ca ca sunt experience mult mai triste si din pacate si mai dese decat subiectul de mai sus.
    Pe aeroportul Atatürk din Istanbul, ultima escala catre casa , cand asteptam deschiderea portilor de imbarcare, subiectele *zilei*, participantii la discutii dar mai ales tinutele *de drum* ale acestora mi-au lasat o stare greu de descris.
    Atunci am inteles ca acestia sunt romanii.Exceptiile sunt putine.
    Veneam din Australia unde am stat atunci 8 luni…

    Thumb up 3 Thumb down 2
    Reply
  2. Ana / 20 September 2016 12:37

    Am avut ‘onoarea’ de a sta langa un astfel de specimen. A ajuns ultimul in avion vorbind tare la telefon, debordand a prost-gust. Însoțitoarele de zbor deja făceau pregătirile pentru decolare și au trebuit să îl roage de trei ori să se așeze. Într-un final le-a făcut favoarea de a lua loc. Se așează lângă mine, pe locul de lângă geam. Imediat da drumul la manea, să îmi demonstreze că telefonul lui e capabil să emită sunete. În următoarele 4-5 minute a ținut să se uite perplex la felul in care îmi citeam cartea. Dar noul meu amic avea un talent ascuns. Talent ce a devenit evident la câteva minute după ce avionul a decolat. Lăsând cartea deoparte am observat că geanta mea de umăr plasată înainte sub scaunul din fata mea, era acum desfăcută și aflată sub scaunul din fața lui. Amicul era maestru al sustragerii obiectelor ce aparțineau altor persoane. Deja îmi ajutase portofelul să scape de povara a 80 de lei , în timp ce îmi salva unul din telefoane de sub haina lui. Celălat telefon cade in mod miraculos pe podea si se îndreaptă spre fătuca din spate, ce reacționează agresiv la încercarea mea nerușinată de a-mi recupera proprietatea.
    Evident, m-am mutat pe alt loc, am făcut plângere și la wizz air și la poliție. Scenariu de film: amicul recalcitrant amenință însoțitoarele de zbor, o imbranceste pe una dintre ele, și îi spune uneia că va aduce o bombă în avion. La aterizare așteptăm poliția să îl escorteze pe amic și pe mine pentru declarații…. în masini diferite. Amicul declară că am mințit.
    Fac plângere penală. Acum după 6 luni de zile aflu că judecătorul a spus că prejudiciul e prea mic și că legea i-ar permite să scape nepedepsit. Amicul ar fi putut fi găsit vinovat în baza antecedentelor penale.
    În mod surprinzător, angajații wizzair nu au făcut plângere și nu știu dacă au luat măsuri pentru a-i interzice individului să mai zboare cu ei.
    Cred ca aceasta este o nouă categorie menită să completeze lista de mai sus: junele prestidigitator recalcitrant.

    Well-loved. Like or Dislike: Thumb up 10 Thumb down 0
    Reply
    • Mira Field / 21 September 2016 1:14

      da, experiente neplacute. Din pacate, multa lume nu intelege ca avionul e tot un mijloc de transport in comun si ca, tinand cont de faptul ca suntem obligati sa calatorim intr-un spatiu restrans, cateva ore, impreuna cu oameni pe care nu-i cunoastem, nu sunt multe diferente comparativ cu autobuzul sau trenul. Hoti de buzunare, betivi, persoane cu copii, batrani, etc,etc,etc, sunt peste tot. Doar ca trebuie sa ne adaptam si sa invatam sa-i respectam pe cei din jur. Multumesc pentru comentariu 🙂 O zi buna va doresc.

      Thumb up 2 Thumb down 0
      Reply
  3. costel / 20 September 2016 11:08

    Exagerat articolul,sunt destui straini care se comporta in acelasi mod descris de autor ca fiind impropriu.Autorul uita ca si el este roman si poate fi clasat in aceleasi tipare chiar daca nu se incadreaza.Sa nu exageram…

    Hot debate. What do you think? Thumb up 9 Thumb down 4
    Reply
    • Mira Field / 21 September 2016 1:09

      Stimate domn, faptul ca exista si altii, de alte natii, care nu stiu cum sa se poarte in avion, nu inseamna ca avem motiv de scuza, sau motive sa nu invatam. Preferabil sa ne raportam la civilizatie, nu la lipsa ei. Nu, nu este nimic exagerat in ceea ce am descris, dar, va asigur, nici pe departe complet! Am asistat de-a lungul anilor, la intamplari mult mai penibile, pe care le voi povesti, intr-un viitor apropiat, in speranta ca intr-un final ne vom trezi din betia asta care ne cam impaienjeneste ochii. Am pus ceea ce nu place romanului sa vada: o oglinda. Asta e realitatea, fie ca ne place, fie ca nu. Daca cititi cu atentie, o sa observati ca am mentionat foarte clar ca exista oameni deosebiti, tot romani, cu care e o placere sa te intalnesti, oriunde in lume. Problema cea mare e ca ei sunt o minoritate, si nu majoritatea, iar eu imi doresc sa fie exact invers. Nu vad ce e rau in a comenta ceea ce trebuie sa schimbam. Multumesc pentru comentariu. O zi buna va doresc.

      Thumb up 6 Thumb down 0
      Reply
  4. Sabina / 20 September 2016 10:27

    Ce va mai place sa exagerati !!!! Hai, ca nu e chiar asa . S-au mai civilizat si romanii. Cei care au mai iesit din Romania.
    Eu calatoresc des cu avionul si chiar nu m-am lovit de aceste aspecte relatate de voi, intentionat exagerate, ca asa “ne place noua romanilor ” sa ne denigram.
    In schimb, da Greg, comportamentul romanilor, pe pamant romanesc, lasa mult de dorit. Incep sa cred ca in tara noastra niciodata nu se va ajunge la un grad de civilizatie cotidian normal, disciplinat. Ne purtam crucea ignorantei !

    Hot debate. What do you think? Thumb up 6 Thumb down 6
    Reply
    • Mira Field / 21 September 2016 0:59

      Draga Sabina, ma bucur sincer sa aud ca exista romani care calatoresc mult. I-as ruga insa sa se uite cu mai multa atentie in jur, sa “filtreze”, sa iasa din automatism si mai ales, sa renunte la ochelarii de cal, tinand cont inclusiv de drepturile celor din jurul lor; aici suntem deficitari. Cum experienta zborurilor mele contabilizeaza mult peste 20 de ani, dintre care cel putin zece cu cel putin doua pe saptamana, la care se adauga traiul in Occident si munca in Romania, probabil ca, avand si o mare apetenta pentru detaliu, am ajuns sa vad mai mult si sa pricep mai multe. Te asigur insa, ca nu e vorba nici macar in gluma despre a “exagera intentionat”, formulare nu doar departe de adevar si de caracterul meu (chiar insultatoare as putea spune), dar si foarte departe de oglinda cruntei realitati mioritice, pe care refuzi sa o vezi. Multumesc pentru comentariu si zboruri line.

      Thumb up 4 Thumb down 1
      Reply
  5. Daniela / 20 September 2016 1:00

    Si eu am avut curiozitatea de a veni din Portugalia in România, cu autocarul. A fost pentru prima si ultima data. Soferul tipa la noi cu “bã, nu este autocarul vostru”, câtiva cetãteni si-au batut nevestele, o tipa a vb la telefon 24h din 48h, cu toate rubedebiile posibile( unchiul Gica, tanti Cici, chiar si cu nasul, s-a despartit si s-a impacat cu iubitul de 3 ori, la final l-a lasat balta). Unde oprea autocarul si ne auzeau vorbind, deja lumea se schimba la fata. Nu pot spune, ca nu au fost si persoane decente, care regretau alegerea in privinta transportului. La intoarcere, am venit cu avionul. Niciodata sa nu te vei pierde in aeroport, slava Domnului ca i-am gasit pe ai mei. Asteptam eu cuminte imbarcarea la poarta 41, dar au inceput sa apara unii cu turbane si cam ciocolatii, mi-am zis” asa multi vin inn România?, ma rog, or veni”, se anunta ca zborul s-a mutat la poarta 44. Aoleuuuu, o sa pierd avionul, daca nu gasesc poarta??? Cu sufletul srâns imi iau bagajul si pornesc spre 44, cand dau coltul…..i-am gasitttt, erau ai nostrii; sacose de Europa, cei obositi, intinsi pe 2 scaune, unul a vrut sa isi bata consoarta, dar cum noi suntem saritori, o doamna a intervenit” da las-o domle’ in pace, dupa ce ca dumneata stai si ea cara bagajul”, doi cetateni, au zgâltâit aparadul de dulciuri, ba chiar si-au schimbat vestimentatia. As mai avea mult, mai multe aventuri de relatat, dar sunt identice, doar locatia difera.
    Trist.

    Thumb up 5 Thumb down 0
    Reply
    • Mira Field / 21 September 2016 1:17

      Multumesc pentru comentariu. Daca as fi scris eu cele povestite de dvs, precis ar fi sarit unii sa comenteze ca “exagerez intentionat” 🙂 Toate cele bune 🙂

      Thumb up 0 Thumb down 0
      Reply
  6. Claudiu / 19 September 2016 23:01

    Hidden due to low comment rating. Click here to see.

    Poorly-rated. Like or Dislike: Thumb up 2 Thumb down 8
    Reply
  7. Doina / 19 September 2016 21:29

    Doamne, cat mi-a placut articolul! In vara asta am plecat pentru prima data cu avionul, cu baiatul meu de 15 ani, catre Germania si acum vreo saptamana am venit.Pe tot parcursul articolului am stat cu sufletul la gura sa vad in care dintre categoriile de acolo ma aflu! Har, Domnului ca am fost imbracata, fiint tare rea de caldura, intr-o fusta foarte lunga, simpla, pe bată, in talie si larga si lunga pana-n pamant, neagra, cu espadrile frumoase in picioare si un tricou normal, netransparent (fereasca Sfantul!)
    Baiatul meu cu blugi lungi, clasici, tricou si tenisi curati. Am vorbit in soapta si nu ne-am agitat in avion. Cred ca n-am iesit in evidenta cu nimic, dar am vazut specimenele de care ziceti, pe toate! Vulgaritatea romanilor se vede exact cum ziceti, de la distanta, inclusiv pe strazi!

    Hot debate. What do you think? Thumb up 7 Thumb down 6
    Reply
    • Sabina / 20 September 2016 10:29

      Doina, in avion nu trebuie sa te imbraci ca la biserica.

      Thumb up 1 Thumb down 2
      Reply
      • Mira Field / 21 September 2016 1:37

        Sabina, nu e vorba de “imbracat ca la biserica”. Doar ca, daca tot circuli des cu avionul, si mai ales daca alegi un loc la fereastra, e imposibil sa nu fi vazut urmele de grasime de pe hublou, lasate de fruntile calatorilor care au trecut pe acolo, mai inainte. Acelasi lucru, aceleasi “amprente” sunt peste tot: pe masuta, cotiere, aparatoarea pentru tetiera pe care s-au sprijinit o suta de capete spalate sau mai putin spalate, etc,etc,etc. Eu nu mi-as lasa picioarele dezgolite (sau bratele) pe scaunele alea, pentru ca nu stiu cine a stat inainte si ce boli de piele o fi avut; vorbim de mii de pasageri… De aici si sugestia de a fi imbracati in asa fel incat sa ne protejam. La fel, poate parea deplasat, dar eu sterg cu servetele umede, cu antiseptic (care nu-mi lipsesc din geanta), cotierele, masuta, hubloul (daca stau la fereastra) si tetiera. Ce sa fac? am studii medicale 🙂

        Thumb up 2 Thumb down 0
        Reply
    • Mira Field / 21 September 2016 1:25

      Multumesc pentru comentariu. Avionul e un mijloc de transport in comun si ar trebui sa ne comportam ca atare. Aparatul e in functiune cel putin 18-20 de ore/zi iar curatenia se face in perioade de timp limitate, scurte. De multe ori, deschizand masuta, poti vedea clar urmele cafelei lasate de precedentul calator/calatori, iar scaunele, ferestrele nu sunt cu nimic mai deosebite. E vorba de imbracat lejer, cat mai igienic, decent, si de respectat drepturile celor din jur; nimic altceva. O zi buna va doresc 🙂

      Thumb up 0 Thumb down 0
      Reply
  8. Greg / 19 September 2016 20:47

    Comportamentul romanilor prin avioane si aeroporturi nu este nimic altceva decit reflectia fidela a comportamentului cotidian avut in societatea romaneasca.

    Well-loved. Like or Dislike: Thumb up 11 Thumb down 0
    Reply
    • Mira Field / 21 September 2016 1:46

      Greg, perfect de acord. Si exact ca in societatea romaneasca, valorile, bunul-simt si decenta, sunt in minoritate. Multumesc pentru comentariu si toate cele bune! 🙂

      Thumb up 1 Thumb down 0
      Reply
  9. Daniel / 19 September 2016 17:06

    Astept cu interes o recenzie la cursa de autobuz de trei zile si trei nopti Romania-Spania. Dar nu cred ca ai curajul….

    Thumb up 7 Thumb down 0
    Reply
    • Mira Field / 21 September 2016 1:53

      Daniel, multumesc pentru comentariu; m-am amuzat copios si da, recunosc, NU as merge cu autocarul 😀 😀 😀 La fel cum nu pot pricepe de ce oamenii prefera varianta aia, cand se gasesc bilete ieftine de avion, si in loc de trei zile pe drum, zboara patru ore. Daca e de trimis pachete si greutate, alea pot fi trimise cu autocarul; nu au nevoie de insotitor.

      Thumb up 0 Thumb down 0
      Reply
  10. Ramona / 19 September 2016 16:20

    Tablou complet, pamfletat cu eleganță, stilul povestirii e ironic, dar atotcuprinzător. Mi-a plăcut, felicitări autorului. Deși e trist și cât se poate de real ce povestim și mi-e greu a crede că cei enumerați ca și exemple Așa Nu vor face un pas în sensul schimbării comportamentale în bine.

    Well-loved. Like or Dislike: Thumb up 10 Thumb down 1
    Reply
    • Mira Field / 21 September 2016 1:59

      Multumesc mult pentru comentariu si mai ales pentru apreciere, Ramona! Nimeni nu s-a nascut invatat, asa ca incercam sa ajustam cate ceva; cu putin umor si ceva ironie, poate e mai usor 🙂 Insa trebuie sa incepem sa spunem lucrurilor pe nume si sa acceptam oglinda, fie ca ne place ce vedem in ea, fie ca nu 🙂

      Thumb up 0 Thumb down 1
      Reply
  11. Ion C. Agheonoaiei / 19 September 2016 11:57

    Asta nu e nimic in comparatie cu un zbor londra-bucuresti cu wizz. Sunt multe de povestit despre zborul acela dar cel mai graitor exemplu este tipa care se asezase pe locul meu si a raspuns cu “adica nu pot sa ma asez unde vreau eu?” cand ii explicam ca a gresit locul. Un RATB al cerurilor.

    Well-loved. Like or Dislike: Thumb up 19 Thumb down 2
    Reply
    • Vlad / 19 September 2016 17:35

      Se știe clar că inainte te așezai unde vroiai în avion la wizzair, așa că ea încă era pe vremurile de mult apuse, poate nu mai zburase între timp. Am pățit și eu odata acest lucru pe un zbor wizzair, dar acea persoană a înțeles că este locul meu și nu a ezitat să nu mă lase și s-a mutat.

      Thumb up 1 Thumb down 0
      Reply
    • Mira Field / 21 September 2016 2:04

      Multumesc pentru comentariu, Ion 🙂 Nu am experienta “wizz”, cu care am zburat de doua ori: prima si ultima data, intre doua locatii europene care nu au nimic comun cu Romania, dar imi imaginez cum e cursa Londra-Bucuresti. Nu foarte deosebita de Amsterdam-Bucuresti, banuiesc, chiar daca in cazul meu e vorba de KLM. Dar asta e subiectul episodului 2! Toate cele bune 🙂

      Thumb up 0 Thumb down 1
      Reply
      • Eliza / 26 September 2016 22:10

        Påcat si Adevårat tot ce e scris inainte ! Eu obisnuiesc så zbor cu SAS Suedia Bucuresti . Vara asta am fåcut un tur in Europa terminind cu zborul Wizz Craiova – Barcelona . Cumpårat loc pe rindul 1 in avion . Cele 6 locuri din rindul 2 cumpårate toate de o familie de tigani . Ele imbråcate in fuste lungi de velour negru si cu batice pe cap . Foarte gålågiosi , protestind mereu cu voce tare cind pe romåneste cind pe limba lor , au inceput så umble prin avion, unul chiar a venit si s-a asezat pe locul de la fereastrå de lingå mine loc care nu era ocupat . Tiganca din spatele meu mi-a bågat genunchiul in scaunul meu tot timpul cålåtoriei si citeodatå se agåta de scaunul meu cu miinile acolo unde era capul meu. Am rugat personalul så facå ceva , mi s-a spus cå si pe ei ii streseazå ,dar nu au ce face , le-am spus cå este avionul lor si job ul lor så- i potoleascå , dar cred cå le era teamå chiar si lor . Våd stewardesa intrind si iesind la cabina pilotilor (cred cå s-au sfåtuit impreunå) apoi a luat microfonul si a informat cå se apropie turbulentå si toti så-si punå centurile , toaletele vor fi inchise si nimeni så nu se ridice de la locul lor . Cine nu respectå recomandårile va fi predat politiei din Barcelona la aterizare . Restul zborului nu a venit nici o turbulentå si tiganii s-au potolit , cred cå fiind ingrijorati så fie predati politiei Bcn ceea ce le impiedica så-si facå “serviciul” in Spania. Nu am auzit niciodatå o asa recomandare intr-un avion , si Bravo personalului Wizz pt rezolvare. Aterizåm la Bcn , control de pasapoarte , tiganii o iau inaintea tuturor sint primii la control , våd fetzele incruntate ale politistilor de control pasapoarte care cerceteazå cu atentie fiecare document pe toate pårtile, vine rindul meu , le dau pasaportul meu suedez inchis , ei nu il deschid si mi se då un zimbet larg si mi se spune Bienvenida . Mergind spre iesire am sentimente amestecate de furie contra tiganilor si de tristete cåci as dori ca la toti romånii så ni se dea un zimbet si så ni se spunå Bienvenidos . Poate peste 2 generatii !

        Thumb up 7 Thumb down 0
        Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro Web analytics

catchy.ro