Cum recunoști un român în Europa Occidentală

mihaela rădulescuȘtiu că un român odată trecut granița devine de nerecunoscut. Există însă câteva indicii după care poți să-l identifici din prima, chiar și atunci când… tace.

1. E șofer talentat și îl recunoști în trafic de la o poștă. Îl depistezi pe șosele după slalomul elegant printre obstacole fixe și mobile și abilitatea cu care îți ia milimetric fața ca să ajungă cu 3 secunde mai aproape (de țintă). La semafor, reacționează spontan la culoarea verde claxonând scurt sau insistent, în funcție de cât de rapid sau de lent e demarajul mașinii din față.

2. Pietonul român traversează când și pe unde îi vine lui mai bine, pe roșu sau printre mașini – pentru că e rebel, grăbit și inovator. Doar n-o să aștepte minute în șir să se schimbe culoarea, când intersecția e liberă. Se uită crucit la pietonii înșirați disciplinat pe trotuar și trece în pas vioi, mirându-se în gând de prostia omenească.

3. Românul e fire sociabilă, deschisă. Se împrietenește rapid cu străinii. Când aude alți români prin preajmă, tace brusc, pentru că nu ține să socializeze cu conaționalii. Vorbește, în schimb, cu volumul la maxim cu cei care îl însoțesc (sau la telefon) – în magazine, pe stradă și în mijloacele de transport în comun, înjurând generos sau făcând comentarii la adresa celor din jur, fără să-i treacă prin minte că ar înțelege ce spune.

4. La serviciu, e cel mai bun. Iese imediat din mulțime. E cel mai muncitor, creativ, capabil, isteț și conștiincios dintre toate națiile. Învață repede, e descurcăreț și atent, sare în ajutorul celorlalți. E apreciat de șefi, care îi dau tot mai multe responsabilități, știind că laudele și încrederea valorează pentru el mai mult decât banii. Banii nu-i strică, dar nu sunt pe primul loc. După ce a trăit în țară cu ideea că nu e bun de nimic și munca lui e inutilă, e încântat să constate cu stupoare că e cel mai tare. Excepție fac foștii bugetari. Și VIP-urile locale.

5. Tot românul știe engleza și de cele mai multe ori încă două-trei limbi străine. Prinde totul din zbor și de la televizor. Vorbește engleza cu accent românesc, iar după câteva luni în Europa – româna cu accent englezesc, italienesc, franțuzesc, în funcție de locul în care se află și după cum o cer circumstanțele. Mimarea accentului străin vizează perfecțiunea. Am întâlnit recent o româncă tânără și drăguță pe un zbor wizz către România. A butonat o vreme la iPhone, apoi a deschis gura să-mi spună într-o română ușor stricată că nu merge niciodată cu low-cost-uri, ci doar cu zboruri „normale”. Dar tocmai îi murise tatăl și a fost nevoită să ia primul avion spre țară, care – ce să vezi – era taman cu biletul ăsta ieftin. I-am spus că îmi pare rău de deces și că înțeleg cât de greu trebuie să-i fie departe de familie. „Da, noi suntem din Pitești, doctorii au spus că dacă îl aduceau mai repede la București – mai trăia. A avut – Come si dice?”- zice, căutându-și cuvintele. „Infarct?” întreb. „Nuu… la cap”, îmi arată spre propriul creștet. „Accident vascular cerebral?” mai încerc. „Da, asta!” Am întrebat-o curioasă de cât timp a plecat din țară – „de-acum 3 ani, locuiesc în Belgia. Dar vorbesc și italiana și călătoresc mult”, a venit răspunsul…

6. Cară mâncare în valize, inclusiv când călătorește cu avionul. Dacă înainte de ’90 mâncarea intra în România prin poștă și în bagaje de la prietenii și rudele mai norocoase din Occident, acum exodul mâncării e invers. Toți românii care pleacă la rude sau prieteni cară cu ei cele mai diverse preparate comestibile, de la borcane cu zacuscă, dulcețuri și cârnați, brânză telemea, eugenii, pufuleți, merdenele, sirop de tuse etc. Vameșii sunt obișnuiți. Văd în bagajul de mână la scanat ceva ce seamănă cu niște ouă și întreabă – „sunt crude”? Românul, săracul, nu știe că mamaie i-a îndesat în bagaj la plecare și câteva ouă de țară înroșite cu mânuțele ei, ca să aibă nepotul ce ciocni când ajunge „printre străini”. „Ăăă – crude?”, repetă încurcat. „Ouăle”, zice vameșul amuzat. Posesorul ouălor face rapid eforturi de imaginație și ghicește în cele din urmă că familia i-a pus ouă roșii în valiza de mână. „Nu, sunt fierte… cred.”

oameni aeroport

7. Românul are așa, o tristețe cronică – imposibil să n-o recunoști, dacă te uiți cu atenție. Lehamitea i se citește în priviri. Cum sunt umorul englezesc, brânza franțuzească și romul cubanez – așa e și marea lehamite românească. Românul e trist, dezamăgit și supărat – pe lumea care nu e așa cum vrea el, pe sine că a fost prost (și a răbdat, n-a votat cu cine trebuia, n-a plecat când putea etc), pe viață, în general. Își iubește țara și își detestă neamul. Când vorbește, românul (de ambele sexe) se referă frecvent la organul genital masculin, ca o concluzie a celor spuse anterior.

Notă: acesta e un pamflet și m-aș bucura să-l tratați ca atare.

Pe Mihaela Doina o găsiţi și aici.

Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂  Trimite-ne textul pe office@catchy.ro.

Citiţi şi

O româncă din diaspora îi scrie președintelui României

Căutări…

Un bădăran înfumurat

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
38,086 views

Your tuppence

  1. Lex / 19 January 2017 7:11

    Isi permite sa catalogheze pt ca un procent marisor este asa. Datorita unui procent mic, unde sunt exceptiile, nu putem spune ca romanul este altfel :)) Exact cum spunea cineva mai sus, pana si exceptiile noastre fug de cei din jurul lor, dar sunt prea multi si ne acopera, in tara sau in afara ei

    Thumb up 0 Thumb down 0
    Reply
  2. Sorina / 18 January 2017 15:33

    “Vorbește, în schimb, cu volumul la maxim cu cei care îl însoțesc (sau la telefon) – în magazine, pe stradă și în mijloacele de transport în comun, înjurând generos sau făcând comentarii la adresa celor din jur, fără să-i treacă prin minte că ar înțelege ce spune.”- asta-s eu :)))

    Thumb up 0 Thumb down 2
    Reply
  3. Cristina / 12 November 2016 10:45

    Buna ziua, eseul dumneavoastra pleaca de la premisa ca toti romanii sunt niste ghiolbani cu o mentalitate de manelist, fara bun simt si cei 7 ani de acasa. De ce nu faceti si un eseu despre oamenii extrem de educati care pleaca de aici tocmai din cauza ghiolbaniei si nesimtirii altora? Oameni din domenii de nisa, oameni din medicina, oameni din inginerie. Sau cumva va temeti ca eseul ala nu o sa prinda la publicul care gusta astfel de glumite, in care se arunca, ei bine, cu hahat? Nu va atac personal, sper sa nu intelegeti asta. Si daca totusi o faceti, asta e, sunt din Romania, calatoresc des, deci sigur sunt o nesimtita care jigneste. Au revoir, vorba germanului.

    Well-loved. Like or Dislike: Thumb up 27 Thumb down 2
    Reply
  4. Ceva de spus / 7 June 2016 14:29

    Si colegii mei italieni, francezi si spanioli isi aduc carnatii si branza in portbagaj cand vin din vacanta acasa in tara in care muncesc. Si ei se plang ca de sarbatori nu au scapat de neamurile ale caror bucate nu le-au putut refuza. Si nemtii sunt tristi si mai mult, unii chiar apatici: schlechtgelaunt, adica fara chef sau moody. Si ei sunt emotionali cand sunt inflexibili in a accepta ceva, dar se manifesta tot intr-un fel in care iti vine sa fugi de ei ca si de cuvantul mai sus numit “pamflet”. In concluzie, oamenii sunt aceeasi pe toata planeta.

    Well-loved. Like or Dislike: Thumb up 26 Thumb down 2
    Reply
    • irisalb / 11 November 2016 15:33

      Sunt curioasa daca locuiti cumva in afara tarii.

      Da, aveti dreptate de multe cele spuse. Textul nu e chiar un pamflet. Insa ii mai lipseste punctul 8.: multi romani (din tara mai ales, mai putin cei din Occident) au o lipsa de perspectiva realista asupra felului nostru de a fi, prea arunca cu noroi in specificul romanesc si ridica alte natiuni in slavi.
      Tot romanul din tara nu pricepe ca este o mica-mare diferenta intre “travel abroad” si “live abroad”. Intre doua city-breakuri bineinteles ca totul ti se pare roz in Occident si sumbru in tara. O data mutat in afara tarii perspectiva se schimba total.

      Astfel, locuiesc intr–o capitala superba din centrul Europei, inainte am locuit ani buni in Bucuresti si sunt sofer… Nici in Bucuresti nu mi s-a intamplat sa fiu claxonata ca nu am plecat de pe loc in microfractiunea de secunda 1 de la semafor. In Bucuresti o pateai daca erai cascat si treceau 2-3secunde. Aici iti claxonul camd inca e galben, doar pentru ca ai numar strain. Si asta se intampla frecvent.
      Si ca peste tot, masini oprite aiurea in trafic incurcand circulatia, pietoni care nu se asigura, soferi care deschid portiera fara sa se uite in oglinda, lucrari proaste si semnalizate fara logica pe sosea etc.

      Copilul meu a invatat limba de aici si o vorbeste fluent dar cu accent. Si de cel putin patru ori i s-a intamplat sa i se raspunda (de catre adulti!!!) ca nu intelegeau ce zice (din cauza accentului au priceput ca e copil strain drept pentru care au tratat-o cu rautate. Vorbesc de adulti, cu copiii povestea sta si mai rau).

      Deci cine e xenofobul aici? Nu mai vorbesc de multe tepe din domeniul imobiliar si al chiriilor, date de catre localnici si alte natii …mai “civilizate” (britanici, irlandezi etc). Contrar parerii, totusi romanii se adapteaza si se conformeaza foarte repede regulilor locului.

      In schimb localnicii au o mare problema cu limbile de circulatie internationale, daca dai peste vreun medic (sau orice persoana cu studii superioarr) care stie sa te intrebe in engleza ” cum va simtiti” si apoi tot in engleza sa iti zica “nu vorbesc bine limba engleza” – esti fericit. Romanii pot da clasa la nivelul limbii engleze multor profesori de limba engleza de aici. Amintesc ca vorbesc de o tara din centrul Europei…

      Da, romanii sunt galagiosi in spatiul public si ii recunosti mai ales cand ii vezi vorbind tare la telefonul mobil. Dar mai galagiosi si fara exceptie sunt americanii si italienii, ii remarci de departe pe strada, prin magazine sau la metrou.

      Da, romanii sunt nostalgici si aduc toate bunatatile posibile de acasa – cat le mai mai avem posibilitatea si piata nu devina o corcitura a marilor concerne si la noi. Si asta pentru ca aici pana si produsele bio nu au gustul natural de acasa, toate sunt importate si pline de chimicale sintetice: rosiile nu au gust, ardeii sunt umflati de apa (si pesticide) , branza / telemea alba nu se prea gaseste, tot cascavalul ( branza lor) e “de plastic”. Carnea e sub orice critica. Vinetele nu au nici D’mnezeu. Etc etc etc.

      Asadar cat “mi-am bombanit” romanii inainte sa plec din tara, am ajuns la concluzia ca nici cu ceilalti nu mi-e rusine ai nu-s mai breji. Ca toti au metehne, unele si mai mari ca ale noastre, dar doar beneficiaza de relatii publice si un marketing mai bun ;-).

      Daca e ceva ce cu adevarat ne sapa, acela e faptul ca nu putem vedea binele si valorile reale pe care le avem si tot improscam atata cu noroi intre noi.

      Well-loved. Like or Dislike: Thumb up 34 Thumb down 1
      Reply
  5. o femeie / 3 June 2016 10:22

    Daca e sa recunosc un roman in Europa occidentala, mai adaug:
    – romancele sunt frumoase. Elegante, slabe, tunse si pensate. Frumoase, mai!
    – romanii muncesc si se adapteaza. Nu zic nu ( poate si frica de a nu ramane fara job) si gasesc ei o solutie!
    – romanii invata repede limbi straine. Cu accent sau fara, functie si de talentele nascute, dar unde nu e talent e munca.
    – cand sunt cazuri umanitare romanii sar si ofera (lucruri si apoi bani). Mai ales cei simpli, care au trecut prin greutati, dau cu darnicie

    Well-loved. Like or Dislike: Thumb up 27 Thumb down 1
    Reply
  6. Paula / 1 June 2016 0:04

    Mă scuzi dar trebuie sa te contrazic, poate cazul meu e mai aparte

    Thumb up 0 Thumb down 1
    Reply
  7. cristian sirb / 31 May 2016 12:53

    Nu vad de ce a fost nevoie sa fie adaugata, cu atata precautie, nota cu pamfletul. Mie nu mi-ar fi fost teama sa scriu acest text bun si drept (si deloc vulgar) despre ai nostri! Stiu ca musteste netul de nationalisti violenti, numai gura e de ei, dar asta nu m-ar fi impiedicat sa scriu inca lucruri si mai rele…

    Hot debate. What do you think? Thumb up 14 Thumb down 8
    Reply
  8. Cris din Brisbane / 31 May 2016 12:20

    Dar romanânul din străinatate în vizită în România?
    Ar fi interesant un pamflet și din direcția aia….

    Well-loved. Like or Dislike: Thumb up 10 Thumb down 0
    Reply
  9. FAne / 31 May 2016 11:10

    Cu toata scuza matale de la sfarsitul “eseului” cum ca povestea nu e nimic altceva decat un “pamflet”, deci toti cei care ar avea vreo problema cu delirul dumitale literar ar trebui sa te scuze, sa zambeasca si sa treaca mai departe, eu unul n-am sa-ti dau atat de usor nota de trecere. Sunt plecat de 15 ani din Romania, respect regulile de circulatie (n-am nici o amenda), discut cu toata lumea, inclusiv co-nationali, trec pe zebra atunci cand e verde si ma mandresc ca pot vorbi fluent atat cateva limbi straine dar si limba materna, chiar si dupa 15 ani. Sunt inginer constructor, imi petrec vremea proiectand poduri, nu stiu cat de bun sunt insa cu siguranta sunt multi la fel de capabili (sau incapabili) ca mine, insa lucram toti cot la cot si nimeni n-are vreme de masurat…stii tu ce. Si da, car mancare cand ma intorc din Romania din doua motive mai pamfletaro, primul tine de sanatate, am doi copiii si din nefericire nu prea cunosc multi “tarani” in SUA de unde sa pot lua o urda 100% neatinsa de chimicale, o miere de albine, un pahar de vin sau o tuica facuta de mana omului. Iar vinul si tuica sunt, evident, pentru mine si nu pentru copiii. Al doilea motiv tine de traditie, de incapatanarea cu care ma agat de faptul ca sunt roman si ca ai mei copii, nascuti si crescuti departe de tot ceea ce mi-e mie familiar trebuie sa experimenteze, chiar si numai culinar, parte din ceea ce sunt eu, ce ma caracterizeaza, chiar si partial, ca membru al natiunii romane. Natiune pe care dumneata, cu aceasta compunere demna de un elev de clasa a 3a de la scoala ajutatoare,o denigrezi chiar fara sa-ti dai seama. Poate sunt multi care se regasesc in randurile dumitale, poate sunt multi care iti accepta “umorul” de doi lei, eu insa n-o voi face si stiu ca sunt multi altii care gandesc la fel ca mine. Diferenta e ca eu mi-am pierdut 4 minute din viata cu tine, 1 minut citindu-ti inteligentul “pamflet”( si sa stii ca nu te-am cautat eu ci mi-ai aparut pe pagina de Facebook datorita unui amic care, din nefericire pentru mine, a tinut sa impartaseasca abjectia asta cu toti cei din lista lui) si alte 3 scriindu-ti acest comentariu pe care putin ma intereseaza daca il citesti sau nu. Ei, cei care sunt de acord cu mine, au fost putin mai inteligenti si te-au clasat in randul celor cativa “esuati” din publicistica / media / literatura romana contemporana care tin mortis sa arate lumii cat sunt ei de buni chirurgi ai societatii romanesti in general si al lumiii emigrante romanesti in special. Daca ai avea cat de cat bun simt ti-ai cere scuze si ai trece acest “pamflet” la rubrica bancuri, si nu bancuri bune, nici macar seci, ci bancuri englezesti pe care nici unul din noi nu le intelege si nu le gaseste distractive, pentru simplu fapt ca n-au umor.

    Well-loved. Like or Dislike: Thumb up 111 Thumb down 21
    Reply
    • mihaela / 9 June 2016 17:30

      Hidden due to low comment rating. Click here to see.

      Poorly-rated. Like or Dislike: Thumb up 7 Thumb down 15
      Reply
  10. Gaby / 31 May 2016 9:32

    Simpatica lectura obiceiurilor romanesti de peste hotare. Ati uitat un element important, romanul devine brusc nationalist si putin xenofob odata ajus peste hotare. Plus, se crede mai destept decat toata lumea. Plus are anumite probleme de integrare la nivel social si sfarseste prin a se invarti in cercuri aproape exclusiv romanesti. Nu am reusit inca sa inteleg daca devine nationalist pentru ca nu reuseste sa se integreze la nivel social in adevaratul sens al cuvantului sau invers.
    Astea sunt realitati pe care le constat de cand locuiesc in Canada (de vreo 12 ani). Si e adevarat ca daca ma ia cineva pe neasteptate in romana am probleme in a-mi gasi cuvintele.
    PS Multi romani nu reusesc examenul de condus din prima incercare pentru ca nu respecta reguli simple ca de exemplu a privi in unghiul mort inainte de a schimba banda.

    Hot debate. What do you think? Thumb up 7 Thumb down 8
    Reply
  11. burlacu liviu / 31 May 2016 7:15

    Excelent !!!!

    Thumb up 3 Thumb down 3
    Reply
  12. Stefan / 31 May 2016 2:30

    Draga mea Mihaela, am 29 de ani, sunt plecat cam de 5 ani din tara si imi umbla piciorusele prin Mexic, Bulgaria si Croatia, in principiu, dar tranzitand bineinteles si alte tari. Cu un umor relativ ironic m-am regsit in unele lucruri pe care le-ai scris si nu doar in cele pozitive dar daca imi vei permite, citind mai departe randurile insirate, te voi contrazice putin, raportandu-ma la experientele traite.
    Romanul este si el ca tot omul…si ca tot omul, un roman va fi mai fericit pe cand altul mai necajit, mai suparat pe viata. Germanii, austriecii, englezii si francezii sunt ceva mai descretiti cu fruntile, chinezii si japonezii parca au fetele inghetate pe cand mexicanii, romanii, bulgarii uneori sunt mai incretiti pe frunte si parca mai incercati de viata…asta se trage de la nivelul de trai, se trage de la toate ofurile pe care le-a trait si toate frustrarile acumulate intr-o tara in care orice incercare de a face ceva, chiar si numai pentru tine, iti este limitata si taxata. Si mexicanul de rand simte ceea ce simte romanul, doar ca are alte trasaturi. Dar sa te uiti la sarbi, la bulgari, la ucrainieni, rusi sau romani, vei vedea aceleasi expresii, aceleasi fete, daca nu ti-ar vorbi, nu ai mai putea sa ii diferentiezi. Si in Bulgaria, soferii sunt rai, iar in Mexic nu am degete sa numar de cate ori erau sa ma omoare, literalmente pe zebra. Romanul se mai opreste, mai acorda o prioritate, vino in Mexic si povesteste-mi apoi de soferul roman. Apropo de asta, ai fost sa vezi cum se conduce prin Emiratele Arabe? Eu am facut-o si iti spun sincer ca mi-a fost frica…si sunt printre romanii cu nu foarte multa rabdare la volan. Dar macar folosesc semnalul si las pietonul in fata mea sa treaca.
    Cat despre faptul ca este bun si ca vorbeste multiple limbi, asa este, eu vorbesc engleza si spaniola in egala masura aproape perfect si ma mandresc cu faptul ca am invatat spaniola inital din telenovele. Dar asta s-a intamplat pentru ca sunt capabil, la fel ca fiecare roman sa ies in fata, sa vreau sa fac ceva, sa demonstrez ce pot face. Un muncitor roman, aici in afara o sa dea tot ce are mai bun ca sa demonstreze cine este. De ce nu o face si in România? Simplu, acasa nimeni nu vine sa ii spuna “Bravo baiete!”. Nimeni nu o sa stie sa ii spuna o vorba buna, in tara va fi exploatat si apoi concediat cand nu va mai fi capabil sa presteze. Altfel stau lucrurile in afara, eu am 29 de an, cum spuneam, si ma aflu in top management-ul unei companii cu birouri in 6 tari intr-o continua expansiune. Ma ocup cu dezvoltare si strategii in vanzari, lucruri pe care nu le-am invatat de la scoala ci din experienta. M-a luat un evreu, logic, si mi-a cerut sa ii arat ce pot…am tras tare ca am simtit ca daca ii demonstrez cine sunt, va sti sa aprecieze. Si asa a si fost iar in momentul de fata banii pe care un director in Romania ii face intr-un an, eu pot sa ii fac si in 2-3 luni, daca lucrurile merg ok. Castig mult pe comision, am si un salariu fix si o chirie pe care o plateste cel care mi-a dat o sansa sa ma afirm. Vrei sa mergem in România sa vedem cum sta treaba?
    In fine, sunt atat de multe lucruri de spus…nu e romanul el chiar asa de unicat si crede-ma ca se poate mult mai rau in lumea asta, ia-i pe mexicani ca si exemplu, ca sa nu zic de indieni sau alte neamuri asiatice sau sud-americane. Eu, ceea ce am vrut sa demonstrez a fost cine sunt iar in momentul in care cineva m-a ascultat, am dovedit-o. Sunt sigur ca este cazul fiecarui roman onest care pleaca departe de pamantul pe care s-a nascut, departe de familie, departe de prieteni, printre straini si departe de ceea ce odata visa ca fiind locul unde va muri. O sa vina acasa probabil intr-un tarziu, ca sa moara totusi acolo, daca va mai avea cine sa il primeasca, sa il iubeasca si sa il ingroape…

    Well-loved. Like or Dislike: Thumb up 66 Thumb down 2
    Reply
    • burlacu liviu / 31 May 2016 7:22

      Se retrag precum elefantii ! Intr-un loc luminos ,linistit si cu verdeata !

      Thumb up 2 Thumb down 1
      Reply
  13. Diana / 30 May 2016 20:22

    Super articolul 🙂

    Hot debate. What do you think? Thumb up 8 Thumb down 6
    Reply
  14. GLU / 30 May 2016 19:08

    Nu e pamflet, e adevarul prea elegant spus.

    Hot debate. What do you think? Thumb up 10 Thumb down 4
    Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro Web analytics

catchy.ro