Cum va arăta lumea peste 30 de ani?

Catchy

26 April 2016

Departamentul de Sociologie a Facultății de Sociologie și Asistență Socială a Universității Babeș-Bolyai a organizat în perioada 20 ianuarie – 22 aprilie concursul național “Cum va arăta lumea peste 30 ani?”. Aflat la cea de a doua ediție, concursul este organizat în memoria regretatului profesor Ion Aluaș, care a inspirat și susținut dezvoltarea instituțională a sociologiei și antropologiei sociale în centrul universitar clujean, având o contribuţie marcantă la formarea unor noi generaţii de cercetători şi profesori de ştiinţe sociale la nivel liceal şi universitar. Ediția din acest an a strâns 80 de elevi participanţi la etapa întâi, concursul de eseuri, dintre care 42 de elevi au participat la etapa a doua, proba scrisă pe băncile facultăţii clujene.

lumea peste 30 de ani

Întrebarea generică a concursului, “Cum va arăta lumea peste 30 de ani”, a fost concretizată în mai multe direcţii ce invitau elevii la reflecţie socială: îți imaginezi că familia tradițională va mai exista sau nu? Vom mai putea să facem diferența între inteligența artificială și cea umană (vor trece roboții testul Turing)? Societățile vor fi mai democratice, sau vor apărea noi dictaturi și totalitarisme? Se va putea încetini ritmul de dispariție a speciilor de pe Terra? Vor deveni adicțiile legate de consumul de internet probleme sociale?

Lucrările premiate au abordat o serie largă de teme privind transformările sociale ce au loc în societatea modernă în care trăim: globalizarea şi rolul acestui proces în producerea unor diferenţieri sociale, impactul diversităţii etnice şi religioase asupra mentalităţilor cotidiene, reconfigurarea politică şi socială a lumii etc. O temă predilectă de analiză, ce a figurat în multe dintre eseurile elevilor participanţi la concurs, a fost dezvoltarea tehnologică şi impactul asupra structurilor şi relaţiilor sociale. Emergenţa unor reţele de socializare digitală şi a unor spaţii sociale virtuale (gen Facebook, Twitter, Skype, WhatsApp) produce o transformare a interacţiunilor sociale tradiţionale şi a modului în care socializarea se desfăşoară în cadrul familiei. Unii elevi au problematizat diferenţele de clasa ce apar în termeni de acces la aceste inovaţii tehnologice şi au exprimat într-o manieră reflexivă rolul pe care clasele deţinătoare de capital îl au în gestionarea acestor schimbări tehnologice precum şi impactul lor asupra claselor sociale dezavantajate, precare.

În acelaşi registru, o altă temă a fost robotizarea şi expansiunea inteligenţei artificiale. Unii elevi au punctat în lucrările lor rolul roboţilor în procesul de diviziune socială a muncii şi felul în care astfel de inovaţii tehnologice duc la o transformare a modului în care înţelegem munca şi activităţile domestice. Abordarea unor teme precum modernitatea, schimbarea socială, decalajele de dezvoltare (Est-Vest, Centre economice – ţări sub-dezvoltate din Africa etc.) evidenţiază faptul că elevii au încercat să gândească contextual transformările ce au un impact direct asupra lor şi a comunităţilor în care trăiesc.

Elevii au arătat modul în care decalajele de dezvoltare economică dintre România şi Uniunea Europeană produc o amplă migraţie a forţei de muncă iar acest lucru are un impact major asupra situaţiei din ţara noastră, având în vedere exodul masiv de materie cenuşie. De asemenea a fost analizat şi rolul mass mediei în societatea contemporană şi potenţialul de manipulare a opiniei publice precum şi de încurajare a unor mişcări politice de factură xenofobă şi extremistă. Alte teme care s-au bucurat de atenţia elevilor au fost: modificările climatice şi consecinţele lor, crizele ecologice, alimentaţia şi organismele modificate genetic, procese demografice de îmbătrânire a populaţiei. Eseurile premiate s-au remarcat prin reflexivitate şi capacitatea critică de a conecta procese sociale mai largi la transformările survenite în cadrul vieţii cotidiene.

Ediția din acest an a avut 12 premianți. Concurenţii care au obţinut Premiul I se pot înscrie la specializările Antropologie sau Sociologie cu nota de concurs 10 în sesiunea de Admitere din anul în care s-a organizat concursul sau în următorul an. Acest lucru le garantează acordarea unei burse de studiu precum şi un loc în căminele studenţeşti. Concurenţii care au obţinut Premiul II sau III se pot înscrie la specializările Antropologie sau Sociologie beneficiind de următorul avantaj: nota lor de concurs se va calcula drept media aritmetică dintre media la Bacalaureat şi nota 10.

LISTA CÂȘTIGĂTORILOR:

CLASA A XI-A

PREMIUL I

Aruştei Georgiana, Colegiul Tehnic Samuil Isopescu, Suceava

PREMIUL II

Popa Elena, Colegiul Național de Informatică Matei Basarab, Râmnicu Vâlcea

Ionică Alexandra Valentina, Colegiul Național Mircea cel Bătrân Râmnicu Vâlcea

PREMIUL III

Grigorie Oana – Colegiul Național Mircea cel Bătrân, Râmnicu Vâlcea

Ranghiuc Raul – Liceul Teoretic Axente Sever, Mediaș

Creţu Denisa – Colegiul Național Petru Rareș – Suceava

CLASA A XII-A

PREMIUL I

Opra Andreea Ioana – Liceu Teoretic Pâncota, Pâncota

Trişcă Zăgreanu Mihaela – Colegiul Național Unirea, Târgu Mureș

PREMIUL II

Bercheşan Andreea – Liceul Teologic Baptist Emanuel, Cluj-Napoca

Şerban Maria – Colegiul Național Pedagogic Regina Maria, Deva

PREMIUL III

Ilea Carmen – Colegiul Național Unirea, Târgu Mureș

Jiregan Estera – Colegiul Național Petru Rareș, Beclean

***

“Concursul naţional ‘Ion Aluaş’ s-a născut din dorinţa facultăţii noastre de a promova sociologia şi antropologia socială în liceele din România. Din păcate ştiinţele sociale sunt din ce în ce mai puţin predate în ciclul liceal şi din acest motiv ne-am gândit să dezvoltăm o colaborare cu profesorii de ştiinţe sociale şi elevii care manifestă interes pentru acest domeniu. E important să deschidem Universitatea către instituţiile de învăţământ unde elevii au prea puţin contact cu sociologia şi aproape deloc cu antropologia şi să încercăm astfel să le arătăm importanţa acestor discipline. Atât sociologia cât şi antropologia sunt vitale pentru o înţelegere critică şi coerentă a transformărilor sociale prin care România a trecut în ultimele două decenii” afirmă dr. Sorin Gog, lector universitar la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității Babeș-Bolyai.

Citiţi şi

Ce vrea PSD. Amintiri din viitor

Guvern de Mare Rușine Națională

Până în 2035, jumătate dintre joburile japonezilor vor fi făcute de roboți

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
532 views

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro Web analytics

catchy.ro