Da, oamenii la 40 de ani sunt bătrâni!

Catchy

11 February 2015

40 de ani… doamnelor și domnișoarelor, când eram copii credeam că oamenii de 40 de ani sunt bătrâni, la fel și copilul meu crede că oamenii de 40 de ani sunt bătrâni și chiar părinții lui care au trecut cu puțin peste, zice el “€œguys, sunteți cool amândoi, dar sunteți bătrâni”. Cred că are dreptate, bătrân nu înseamnă neapărat cum arăți, ci mai degrabă cum gândești, cum te comporți, câtă experiență ai căpătat de-a lungul celor 40 de ani. Și eu încă susțin sus și tare că DA, OAMENII LA 40 DE ANI SUNT BĂTRÂNI!

Până la 40 de ani ai trecut prin aproape toate experiențele posibile, iar de aici viața nu-ți mai oferă prea multe surprize, de aici încolo toate, sau aproape toate, încep să o ia în jos. Am trăit și crescut într-un mediu atletic și la fel ne-am educat și în familie. După 40 de ani deja am simțit că reflexele încep să se diminueze, mușchii nu mai sunt așa de elastici (nu mai vorbesc de consumul de body lotion care aproape s-a dublat în ultimul an că să mențin elasticitatea pielii), memoria începe să o ia înapoi, trebuie să muncești mult mai mult să o folosești ca să o ții la același nivel de dinainte, acum înțeleg de ce la 40 de ani este recomandat să înveți o limbă străină sau nu mai știu ce altceva, ca să stimuleze memoria și să nu faci Alzheimer…

Frumusețea vârstei de 40 de ani: până atunci te mai interesa ce ziceau unii și alții de tine, cum se uitau unii și alții la tine. Odată ce ai sărit pragul ăsta nu mai contează nimic, părerea nimănui, privirea nimănui, gândirea nimănui. Dacă ai chef să te îmbraci frumos o faci doar pentru tine și sufletul tău, dacă astăzi ai o zi mai lejeră și vrei să fii îmbrăcat mai simplu este perfect pentru că ăsta este momentul când trăiești pentru fericirea ta și a sufletului tău. Forty and Fabulous este așa de adevărat pentru că la 40 de ani ești fabuloasă doar pentru că ești TU.

40 de ani

Aaa, și încă ceva: ochii. Zici că au avut termen de expirare la 40 de ani. Și până atunci îmi trebuiau ochelari, am avut prescripție de când eram studentă, dar nu-i purtam decât foarte rar când eram obosită sau lucram noaptea târziu. Dar chiar de la 40 de ani (săptămâna următoare după ce i-am împlinit) nu am mai putut să trăiesc o zi fără ochelari și, ce este și mai surprinzător, la fiecare control dioptriile sunt și mai mari.

La 40 de ani nu uiți data nașterii, dar după începi să uiți vârsta și în fiecare an ”do the math” să calculezi câți ani faci anul asta. Cât despre acnee, come on, ladies, de aici în colo începi să privești spre menopauză, acneea este pentru copiii tăi, iar ridurile sunt ultima grijă, nici nu contează. Vrei să arăți bine o seară la un party: e ok, îți tratezi față cu o săptămâna înainte și chiar nu se vede nimic… Ridurile sunt așa o chestie nesemnificativă încât trebuie să înțelegem că de aici în colo CHIAR NU-ȚI MAI PĂSA ȘI TREBUIE SĂ SIMȚI CĂ EȘTI CEA MAI FRUMOASĂ!

Comentariu la articolul Femeia de 40 de ani.

Citiţi şi

Care e primul cuvânt care îți vine în minte când auzi „sex”?

Amăgire

Eleganța unui președinte

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
17,330 views

Your tuppence

  1. Violeta Halasag / 12 January 2017 12:38

    E o opinie dar e complet gresit sa pui problema in acest fel, e o mentalitate invechita. Eu am 42 si nu ma simt/port deloc asa, …si nu sunt singura.
    Timpurile s-au schimbat foarte mult, atat vreme cat iti respecti corpul si mintea ingrijindu-te constant, varsta e doar un numar.

    Thumb up 0 Thumb down 0
    Reply
  2. nina / 20 July 2016 0:00

    Numai romanii au aceasta mentalitate.

    Thumb up 6 Thumb down 0
    Reply
  3. Andrei / 11 February 2015 15:48

    Mda! Cand eram de cinci ani, vara-mea terminase clasa a XII-a, isi da bac-ul, iar eu o vedeam o femeie coapta, in toata firea, chiar putin trecuta, dupa gustul meu…

    Hot debate. What do you think? Thumb up 7 Thumb down 4
    Reply
  4. Ryo / 11 February 2015 13:21

    Eu cand eram mica nu consideram deloc oamenii de 40 de ani batrani: parintii mei aveau deja peste de cand incep eu sa am amintiri, cum sa-i consider “batrani”? Ii consideram oameni mari, copti cum se zice. Iar cei de 20 erau numai buni sa ma joc cu ei :)). Cei de 30 pareau undeva intre omul matur, copt, de 40 si aia inca jucausi de 20. 40 era batran pe vremea strabunicii care se scula la 5 dimineata si dadea la sapa toata ziua, crestea 4-5 copii si o mini-ferma in curte. 40 de acum, cu fundul la birou, aer conditionat, vacante exotice si cremuiri intense..hai sa fim seriosi. Fiecare are experienta lui, unii avanseaza mai repede decat altii, se vede la unii mai rau, depinde de multe. Vorba unei prietene bune care avea 20 de ani la vremea aia, vorbind cu un coleg ce avea fix 29: “bai Teo tu te-ai nascut batran!” :)). Ea zicea ca unii, desi tineri calendaristic i se par batrani/iciosi, iar altii, desi mult mai in varsta calendaristic i se pareau ca de varsta ei. 😉 q.e.d.

    Well-loved. Like or Dislike: Thumb up 22 Thumb down 0
    Reply
  5. lizandia / 11 February 2015 12:20

    File de calendar…

    20, 30,40, oare de ce ne etichetam mereu viata dupa calendar? Cine a stabilit care decada este cea mai benefica pentru evolutia noastra? Din punct de vedere fizic, probabil ar trebui ca toate realizarile noastre, bazate pe forta, curaj sau curiozitate, sa se epuizeze pana la 20 de ani; pentru ca dupa acest prag incepe constiinta sa se raporteze la rigorile societatii, incep sentimentele sa se inflameze, incep grijile, deci, desi multe incep, deja avem 20 de ani in carca organismului, care ne iau din elan.
    La 30 de ani e si mai rau, incepem sa devenim mai responsabili, incepem sa ne gandim la stabilitate, incepe sedimentarea acelor sentimente, incepem sa consolidam ce avem, deci avem alt nivel de inceputuri, pe care noi, in mentalitatea noastra sablonata, nu le putem percepe din cauza etichetei celei de-a treia decade, ce ne impovareaza si mai mult osatura.
    Ajungand la 40 de ani, deja eticheta iti devine paravan, in spatele caruia esti aruncat ca un obiect prea rulat, care, indiferent de capacitatea si de calitatea sa, faptul ca nu mai luceste ca inainte, il face un rebut; nu mai conteaza ca abia cum incepe constiinta de sine, abia acum toate informatiile asimilate dau roade, toate sentimentele inflamate si consolidate incep sa se contureze in ceva frumos si real, nu mai conteaza ca de fapt abia acum tu incepi sa deschizi ochii cu adevarat si sa vezi, dincolo de o cronologia stupida, menita doar sa justifice anotimpurile, ca poti face ce vrei si ce ai visat in toate aceste decade de cautari…
    Am vazut oameni extrem de frumosi la 50, 60, 70, 80 de ani, care purtau cu seninatate fiecare adancitura ce le brazda chipul, care zambeau tinandu-se de mana, cu partenerul de viata, copiii sau nepotii, care aveau planuri si traiau viata ca pe un dar suprem, pe care il exploatau la maxim.Si nu de putine ori, am vazut chipuri schimonosite de griji, probleme inchipuite, vicii autodistructive, desi pe eticheta lor scria ca sunt … fabricati recent…
    De aceea imi voi astepta fiecare anotimp zambind, curioasa si plina de speranta, de planuri si de vise si ma voi bucura de fiecare clipa si de fiecare suflet din jurul meu, dispus sa imi fie alaturi, iar etichetele le voi considera niste post it-uri lipite gresit, pe un suport fara aderenta, si le voi lasa sa cada si sa fiu vazuta exact asa cum ma simt si cum ma port – atemporala dar reala.

    Well-loved. Like or Dislike: Thumb up 40 Thumb down 1
    Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro Web analytics

catchy.ro