Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

“De data asta nu mai fac”, dar cine s-a putut ține de cuvânt…

25 May 2018

Nu știu ce fac alte femei când le sunt soții plecați în delegație – ba știu, dar nu despre asta e vorba acum! – însă eu am o dambla: să-i iau mașina. Pentru că e decent și civilizat (el, nu eu), nu-și ascunde cheile de la mașină, bazându-se mereu pe promisiunea mea: de data asta nu ți-o mai iau ca s-o găsești murdară și cu rezervorul gol fix în dimineața în care te așteaptă șeful la cea mai importantă reuniune a anului, la ora opt dimineața.

femei masina retro

Când a plecat în ultima delegație, desigur că s-a repetat scenariul. Mașina lui e mai mare și așa încăpem toate prietenele. În plus, are și portbagajul mai mare, avantaj esențial când vine vorba de shopping. Însă nu știu cum s-a întâmplat, că… i-am lovit-o. Nu grav, dar suficient cât un bărbat aflat la vârsta unei posibile crize de ce-o fi ea să se isterizeze mai rău decât o femeie cu cardul gol în ziua de reduceri. În fine, farul puțin deranjat (adică spart), radiatorul puțin șifonat (tot spart) și încă niște bagatele, acolo, de aceeași importanță. Pe scurt – mașina a trebuit internată vreo două săptămâni la service și soțul a rămas pe jos. Greșit! Eu am rămas pe jos. A trebuit să-i dau mașina mea, având în vedere că lucrez doar la două străzi distanța de casă, așa că am rămas pieton. Mi-a zis mieros (și cu ochii sclipind a răzbunare) – „Lasă că te descurci tu!”.

Și ce, credeți că nu m-am descurcat? Nu am mai putut merge la shopping, am adus shopping-ul acasă. Tot ce aveam pe listă pentru cele două săptămâni, că eu sunt o ființă foarte organizată,  începând de la creme de față și șampon pentru păr, până la roșii, ciocolată ori… șampanie, am comandat de pe net, din fotoliu. Mi s-a părut chiar palpitant și amuzant, deși îmi cam lipseau fetele. Dar credeți c-a durat noua mea fericire? Neah! Soțul, băiat deștept, a înțeles cât de mult a „greșit” încă din prima săptămână, mi-a înapoiat mașina spășit și a ales „să se descurce” el. Muuuult mai ieftin. 🙂



Citiţi şi

Nu-i greu să ademeneşti soţul alteia. Greu e să i-l dai înapoi

Îndrăgostit, așa zice. Și însurat. M-a întrebat de ce nu trăiesc clipa

Îi plăcea să se joace cu el încă de când începea să se dezbrace

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
4,593 views

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro