Demisie scrisă cu sânge

Cristiana Trică

4 November 2015

cristianaDemisia lui Victor Ponta ne-a costat 32 de morţi. Şi aproape 200 de răniţi. Niciodată în istoria acestei ţări o demisie nu a fost scrisă cu atâta sânge.

Şi vine târziu, prea târziu. Dacă ne trăiau copiii din clubul Colectiv, Ponta era încă premier. Nu numai fiindca este un monument al lipsei de bun simţ. Ci, mai ales, pentru că PSD nu se temea atât de tare. S-au speriat. De alegerile de la anul, de pierderea puterii, de presiune.

Au de ce. Aseară am fost în Piaţa Victoriei. Am văzut o altă lume, o altă generaţie. Am văzut oameni tineri, serioşi, mărşăluind mai tăcut decât te-ai fi aşteptat, înfricoşători prin hotărârea de pe chipurile lor. Unii dintre ei aveau copii pe umeri. Şi îi purtau ca pe steaguri. Între ei, vorbeau încet. O mare mulţime lipsită de isterie. Un miting de protest sub semnul doliului şi al morţii. Un miting al suferinţei ajunse la limită. Dar mai ales protestul unei altei Românii care se naşte.

demisie

Marşul acesta a pus în mişcare treptat, inteligent, arterele principale ale unui Bucureşti anchilozat. Un gând m-a străbătut ca un şoc electric: avem o şansă – ei! Generaţia care ne urmează şi care şi-a dat deja jertfele se poate salva. Ştie, vrea şi poate. Oamenii aceştia tineri plecau din Piaţa Victoriei către Ministerul de Interne fără să facă nici cel mai mic gest de violenţă, urmăriţi de privirile stupefiate ale jandarmilor. Nu s-a spart niciun geam. Nicio cască de jandarm n-a fost atinsă decât, poate, cu prietenie. Pompierii au fost întâmpinaţi cu aplauze şi strigăte de admiraţie. Tinerii aceştia de la care ne va veni salvarea nu vor anarhie. Ei nu înjură savuros şi răcoritor, ei luptă îndârjit pentru idei, pentru principii, pentru o însănătoşire socială la care nu mai trăgeam nădejde.

N-am prea văzut la miting „decreţei”. Şi statisticile spun că ei sunt cei mai mulţi. Erau prezenţi acolo însă prin copiii lor. Ceea ce s-ar putea să fie o circumstanţă atenuantă la judecata istoriei.

Până una alta, avem treabă. Să ne încolonăm tăcuţi în spatele acestor copii (că nu avem de ce să ne insinuăm în fruntea lor!) şi să-i urmăm. Alegerile de la anul pot fi devansate. Şi trebuie.



Citiţi şi

Eu aş manageri, dar n-am pe cine

Amar Pelos Dois

Despre corporații, bețivi și curve

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
866 views

Your tuppence

  1. DELIA / 4 November 2015 16:56

    Pe naiba! S-a nimerit să fie el acum la guvern!
    Nu țin cu Ponta, nu țin cu nimeni, mi-e silă de toți!
    O silă până la greață!
    Dar acum chiar nu e vinovat!

    Thumb up 0 Thumb down 0
    Reply
  2. Gabriela / 4 November 2015 13:15

    Decreteii din pacate ngrijesc batranii europei ca in tara nu puteau trai
    sa speram ca generatia asta noua – din care fac si eu parte- stim ce sa facem cu toata puterea asta a noastra
    sper ca pe viitor copii nostrii sa ramana in tara de drag si din mandrie ca sunt romani

    Thumb up 0 Thumb down 0
    Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro