Despre cancerul de sân, la rece

Andreea Petrescu

22 May 2013

A ști mai multe despre un subiect atât de spinos ajută fie și prin aceea că la noi se poate rupe lanțul colportării unor neadevăruri ori adevăruri incomplete. Sigur că toate am vrea să nu ajungem în situația de a le verifica validitatea pe pielea noastră , dar și informarea face parte din sfatul bătrânesc “paza bună trece primejdia rea”.  Așadar, iată câteva dintre cele mai cunoscute “piese” din folclorul medical.

“Dacă ai cazuri de cancer de sân în familie, vei fi diagnosticată şi tu.”

Doar 20-30% dintre pacientele cu cancer de sân au antecedente în familie. Dar, din aproape în aproape, ce se ştie şi se recomadă este ca, dacă ai o rudă de gradul 1 care a descoperit înainte de 50 de ani că are cancer, să începi să îţi faci controale periodice cu 10 ani înainte de vârsta la care i-a fost pus diagnosticul. Pentru rude de gradul al doilea (bunică sau mătuşă), riscul nu este la fel de mare. Iar dacă sunt cazuri multiple, pe mai multe generaţii, atunci este o probabilitate mare ca o mutaţie a genei BRCA să fie responsabilă pentru instalarea bolii. Şi este la fel de important să cunoşti nu doar istoricul medical al familiei mamei tale, ci şi pe cel al familiei tatălui. Dacă eşti în grupa cu risc crescut, atunci poţi ţine sub control unii factori, ca măsură de prevenţie:

– Greutatea: riscul de a dezvolta cancer de sân dacă greutatea creşte după menopauză este ridicat. Şi asta pentru că, pe perioada menstruaţiei, ovarele sunt responsabile pentru estrogenul eliberat în organism. Grăsimea corporală rămâne, după menopauză, o sursă de estrogen care, în cantitate prea mare, creşte şi riscul de cancer, şi pe cel de diabet sau boli cardiovasculare.

– Din acelaşi motiv, studiile au arătat că există o legătură între cancerul de sân şi naştere. O femeie care devine mamă după 30 de ani sau care nu are copii are un risc relativ crescut de a face cancer de sân faţă de una care a născut devreme sau a avut mai mulţi copii. Şi asta pentru că, spun medicii, numărul de cicluri menstruale mai redus, duce la o scădere a cantităţii de estrogen din organism.

– Femeile active fizic sunt cu 25% mai puţin predispuse la cancer de sân. Iar asta înseamnă chiar şi o activitate moderată, ca mersul pe jos.

“O lovitură la sân sau purtarea sutienelor cu inserţii metalice creşte riscul de cancer.”

Nu s-a descoperit nicio legătură între lovituri sau între presiunea care este aplicată sânului de sârmele sutienului şi cancer. Dimpotrivă, un studiu recent arată că celulele care sunt strânse, ca o minge elastică, se comportă ca unele sănătoase, chiar dacă au suferit schimbările canceroase.

“Majoritatea umflăturilor de la nivelul sânului sunt maligne. Umflătura este semnul cel mai evident de cancer la sân.”

De fapt, 80% dintre ele sunt benigne. Umflăturile pot fi cauzate şi de chisturi şi nu sunt singurul semnal de alarmă. Orice schimbare la nivelul sânului – iritaţii frecvente ale pielii, durere sau roşeaţă persistentă la nivelul mamelonului sau retragerea lui în interiorul sânului, dar şi îngroşarea pielii de pe sân şi umflarea lui – trebuie investigată de medicul specialist.

“Mamografia expune corpul la radiaţii care cresc riscul de cancer.”

Cantitatea de radiaţii la care este expus sânul în timpul unei mamografii este mică. Totuşi, se recomandă efectuarea lor o dată pe an după 40 de ani şi o dată la doi ani înainte de această vârstă. 80-90% dintre cazurile de cancer fără simptome sunt detectate după mamografie. Dar auto-examinarea rămâne prima și cea mai la îndemână metodă, pentru că restul de 10-20% din cazuri nu sunt descoperite la analize.

“Deodorantele care conţin parabeni pot duce la cancer.”

Deşi s-au descoperit urme de parabeni în tumori canceroase, nu s-a putut trasa o corespondenţă cauză-efect între cele două.

“Implanturile mamare cresc riscul de cancer.”

Nu o fac. În schimb, mamografiile clasice sunt mai dificil de realizat unei femei cu implant, care trebuie să se supună unei radiografii mai amănunţite.

“Terapia cu hormoni după menopauză nu prezintă riscuri.”

Din nefericire, prezintă. S-a descoperit că riscul de cancer creşte în cazul femeilor care urmează un tratament cu estrogen şi progesteron, destul de devreme după începerea lui, adică la aproximativ 2 ani. Cu toate acestea, riscul scade după 5 ani de la întreruperea tratamentului. Este de preferat o terapie cu hormoni denumită “bioidentică”, în care cantităţile celor doi hormoni se apropie de cele existente natural în corpul uman.

Dacă mai știți și altele, aici suntem. Sănătate, doamnelor!

Citiţi şi

Cancerul de sân – nici noi nu facem ce trebuie, dar nici statul

„Mă rog să dea Domnul într-o bună zi să devină teritoriul din Carpaţi buricul pământului şi atunci vom fi învingători”

Părinți buni… și nebuni

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
1,146 views

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro Web analytics

catchy.ro