Din tolba lui Moş Ene

Camelia Păduraru

1 July 2011

Vorbeam în articolul precedent despre neajunsurile de a nu-l primi cum se cade pe la gene. Adică nocturn, la ore decente, cu mintea liniştită, gadget-urile închise şi la adăpost de orice surse de zgomot. De multe ori, însă, chiar dacă facem toate cele de cuviinţă pentru a-i pregăti venirea, eşuăm fără să ştim de ce în a dormi bine, eficient şi suficient.

Iar motivele sunt dintre cele mai diverse. Dereglări hormonale datorate alimentaţiei defectuoase, mediului poluat şi stresului. Cină greoaie şi/ sau la ore târzii. Anxietate, minte ocupată, cofeină în exces. Dimineaţa, la prânz şi seara. Stări de nelinişte sau tensiuni care nu se rezolvă în REM, senzaţie de oboseală care persistă până şi după un somn “bun” (măsurat în ore), nopţi albe cot la cot cu trezitul în zorii zilei, coşmaruri, diverse forme de apnee, sforăit şi adrenalină în exces care dă deşteptarea la ora 5 dimineaţa. Treziri repetate şi orice manifestare de insomnie – toate sunt mai mult decât tulburări supărătoare, riscuri pentru sănătatea fizică şi mentală.

Remedii pentru îmbunătăţirea somnului

Tentaţia de a recurge la prescripţii medicale sau adjuvanţi precum alcoolul este mare, însă înainte de a ne păcăli cu pseudo-efectele lor şi a risca producerea unor dezechilibre şi mai mari, avem la îndemână o colecţie de soluţii naturale care să ne readucă pe la gene bucuria darurilor lui Moş Ene.

  • Rădăcina de valeriană, disponibilă ca extract sau tinctură, induce somnul şi nu are efecte secundare.
  • Muşeţelul sau sunătoarea nu induc somnul, însă ceaiul ajută la eliminearea tensiunilor şi rezolvarea problemelor de anxietate.
  • Alimente ce conţin triptofan: paste integrale, legume proaspete, piept de pui, brânză de vaci sau banane, proteine şi carbohidraţi sănătoşi precum laptele, biscuiţii cu graham sau iaurtul cu cereale – consumate mai ales seara, cu câteva ore consistente înainte de culcare.
  • Seminţele de floarea soarelui au conţinut ridicat de triptofan, magneziu, mangan şi B6, cei patru mari nutrienţi necesari somnului.
  • Formele efervescente de magneziu luate înainte de culcare au un efect foarte liniştitor şi relaxant care aproape că induc somnul. Asta pe lângă vreo 300 de alte funcţii metabolice din dotare.
  • Melatonina, natural secretată de corp la înserare, se găseşte şi sub formă de supliment alimentar şi poate fi luată cu încredere în cazul tulburărilor de somn sau a schimbărilor frecvente de fus orar, fără însă a abuza. Este un hormon din întraga cascadă a hormonilor interdependenţi existenţi în corp, astfel încât suplimentarea exagerată poate cauza dezechilibre în lanţ. Are proprietăţi antioxidante, se găseşte în magazine de tratamente naturiste sau distribuitori online de suplimente, se ia cu jumătate de oră înainte de culcare în doze mici, între 0.5 mg şi 5 mg. Doze de până la 20 de mg au fost folosite cu succes în tratarea cancerului de sân şi de prostată.
  • Mişcarea. Ciclurile zi-noapte sunt influenţate şi de temperatura corpului. Aceasta are valoarea cea mai scăzută dimineaţa – motivul pentru care cei cu febră se simt mai bine când se trezesc –  şi valoarea cea mai ridicată seara, constituind un semnal ca a venit momentul pentru somn. Cu stilul de viaţă sedentar, însă, nu mai trecem prin aceste schimbări de temperatură necesare pentru inducerea stării de somnolenţă la ora potrivită. De aceea, persoanele care fac mişcare, provocând schimbările de temperatură în organism, vor dormi mai bine, cu menţiunea ca exerciţiul fizic să aibă loc cu câteva ore înainte de somn pentru a da timp ritmului cardiac şi muşchilor să se relaxeze.
  • Un interval de timp înainte de culcare petrecut la lumină foarte scăzută, precum cea a unei lămpi, pregăteşte terenul pentru iniţierea secreţiei de melatonină, spre deosebire de lumina puternică a becului care o inhibă.
  • Metodele precum yoga, tai-chi sau chi-gong refac fluxul de energie numit Chi sau Prana în şi în afara corpului. Necesită ceva efort, însă au efecte pe termen lung în inducerea unei stări constante de relaxare şi centrare.
  • Debarasarea de (smart)telefon, orice gadget care te ţine conectat şi în priză, la propriu şi la figurat. De fapt, scoaterea din peisaj a oricăror dispozitive electrice şi electronice este mai mult decât binevenită pentru a te bucura de toate darurile din dotarea lui Moş Ene.

Din binefacerile somnului bun

Ciclul natural al somnului începe odată cu producerea hormonului responsabil – melatonina, secretată ca reacţie la căderea întunericului. Aceasta continuă pentru câteva ore până când intră în peisaj prolactina. Împreună, susţin celulele albe care subţiază armata de bacterii intestinale, restabilindu-le echilibrul în organism. De asemenea, curăţă orice alte virusuri, substanţe chimice sau proteine străine în corp, asigurând continuitatea sănătăţii optime. Pentru ca un astfel de ciclu să aibă loc complet, avem nevoie de cel putin 8-9 ore de somn lipsite de orice sursă de lumină sau zgomot (pentru că intervin în secreţia acestor hormoni).

Astfel că, dincolo de a ne menţine starea de spirit sau a ne trata cearcănele, somnul este de nelipsit în menţinerea imunităţii organismului.

  • Somnul este reacţia evoluţionistă care să ne păstreze în echilibru cu microbii. Ne protejează împotriva viruşilor şi bolilor şi ne ajută la vindecarea celor deja instalate. Un experiment testând incidenţa dezvoltării unui rinovirus inoculat, a arătat că persoanele care dorm în medie 8 sau mai multe ore pe noapte dezvoltă virusul în proporţie de 3 ori mai mică decât cei care dorm mai puţin de 7. De asemenea, s-a observat că pacienţii care dorm mai bine în spitale se însănătoşesc mai repede.
  • Crescând imunitatea, somnul reduce şi riscul îmbolnăvirii de cancer şi boli cronice.
  • Reduce riscul creşterii în greutate şi al obezităţii. Persoanele care nu dorm suficient, se pot regăsi adesea mâncând prea mult în timpul zilei pentru că privarea de somn provoacă poftele pentru carbohidraţi pentru a se reface. Hormonul care le declanşează este acelaşi care susţine secreţia hormonului de creştere, iar poftele pot fi cauzate de nevoia corpului de a-şi produce ziua hormonul de creştere pe care altfel l-ar fi produs în mod natural, noaptea.  Mai mult decât atât, somnul şi metabolismul sunt controlate de aceeaşi parte a creierului.
  • Îmbunătăţeşte funcţiile cognitive – Mintea este surprinzător de activă în timpul somnului: procesează informaţiile, le sedimentează şi “practică” cele învăţate în timpul zilei consolidându-le şi contribuind la instalarea abilităţilor oricând învăţăm ceva nou.
  • Ajută la eliminarea anxietăţii, restabileşte echilibrul emoţional.
  • Potenţează creativitatea. În completarea sedimentării informaţiilor, creierul le restructurează şi le reorganizează, face corelaţii şi le adaugă o componentă emoţională, ceea ce poate ajuta procesul creativ.
  • Îmbunătăţeşte performanţele sportive.
  • Îmbunătăţeşte focusul şi atenţia , în opoziţie cu privarea de somn, care la copii se manifestă diferit de adulţi, prin hiperactivitate şi lipsă de concentrare. Somnul ne menţine în stare de alertă şi pregătiţi să acţionăm.
  • Reduce stresul, fiind vital în refacerea glandelor suprarenale, responsabile de secreţia cortizolului.
  • Reduce simptomele depresiei – Mult mai mult decât simpla evitare a iritabilităţii, somnul aduce multe beneficii stării generale de bine, crescând calitatea vieţii şi speranţa de viaţă.

Hormonul tinereţii

Iar dacă toate acestea nu vă sunt suficiente pentru a vă motiva ca măcar o zi-două pe săptămână să mergeţi la culcare “odată cu găinile”, cum spunea bunica mea, mai avem un bonus. Tot via Moş Ene. Draperiile trase, luminile închise, şi, pe lângă echilibrul melatonină-prolactină, ne vom bucura şi de binefacerile hormonului de creştere care susţine capacitatea organismului de a se menţine tânăr şi funcţional.

Cu alte cuvinte, somnul între orele 9-11 pm sau oricum, la scurt timp după înserat va cataliza secreţia acestui hormon care ne face în timp să ne simţim şi să arătăm mult mai tineri decât vârsta pe care o avem, cu beneficiul adăugat al imunităţii aproape complete la bacterii, virusuri şi cancer. Suficient? Somn uşor atunci!



Citiţi şi

Secretul sănătății și longevității italiencelor

Frumusețea unei femei

Cât de neagră poate fi pielea unei negrese? Atât de neagră!

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
2,174 views

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro