E nasol la pușcărie? Ghinion! Și afară e nasol

Andrei Crăciun

7 March 2015

Andrei 2S-au umplut naturelurile sensibile de lacrimi de mila încarceraților recenți. E rău la pușcărie, pe bulău cum se zice în mahala, nu sunt condiții, și unde mai pui că aproape toți pungașii cu condamnări penale sunt și foarte, foarte bolnavi, sărăcuții. Mi se frânge inima, îmi curge lacrima pe obraz, cum e posibil să fie oamenii așa de răi?

Așadar, e nasol la pușcărie? Ghinion! Pentru că, ghici ce?, și afară e exact la fel. Mi-a povestit cândva o prietenă o întâmplare din vremea când a dat naștere singurului ei copil. Dădea glas durerilor facerii, când intransigentă a izbucnit o părere din cadrul corpului medical: “Așa, urlă acum, dacă ți-a plăcut să te f*ți!”. Era desigur, o constatare cinică, dar nașterea a decurs, din câte mi s-a spus fără probleme.

Aș înlocui doar puternicul verb final din această expresie, care, de ce să fim nedrepți?, îți rămâne în cap. L-aș înlocui cu “Așa, urlă acum, dacă ți-a plăcut să ne furi!”. Mi-am mai enunțat aici neîncrederea în dreptatea pe care o poate aduce orice formă de justiție gândită și aplicată de oameni. Există dreptate în afara Serviciilor și a Directivelor fraților noștri mai mari? Nu există.

E drept să faci puțină pușcărie, fie și de secol XIX, și să rămâi cu banii furați? Sincer, prefer mai vechea expresie – a fi bătut ca hoții de cai. Care înseamnă chiar asta: că atunci când hoții de cai erau prinși erau bătuți temeinic, uneori până la tragica trecere în neființă. Nu mai e cazul. Societatea noastră a evoluat.

Tâlharii, deși de drumul mare, stau toată ziua pe la televizor, își spun părerile, sunt pupați omenește în dos de înșiși sclavii lor deghizați în ziariști. E altceva. E mai bine. Binefacerile progresului!

o-HANDCUFFS-facebook
E nasol la pușcărie? Ghinion! Căci și afară e nasol. E nasol pentru oamenii ăștia din Ferentari, în casa cărora am fost eu săptămâna trecută. Doișpe oameni într-o celulă. Plus un câine. Locuințe sociale? Nu există. Sunt ocupate de alții, poate știți de cine. Și copiii ăștia merg la școală, și sunt premianți, și societatea le dă o generoasă flegmă în ochi, plus veșnica întrebare către părinți: cine v-a pus să îi faceți? Dar cine sunteți voi, cei care întrebați? Cu ce drept?

E nasol la pușcărie? Ghinion! Căci și afară e nasol. E nasol pentru toți drogații ăștia care bagă heroină la cinșpe lei bila și folosesc toți aceeași seringă și iau HIV-ul de la unul la altul. Și sunt zeci de mii și numărul lor scade la mișto, în statistici. Și credeți că îi pasă cuiva cu adevărat, până la a-și face să zicem slujba, de aceste bombe sociale? Hai sictir, băi, cu drogații voștri! Drogați ne trebuie nouă?

E nasol la pușcărie? Ghinion! Căci și afară e nasol. E nasol pentru femeia aia din Giurgiu pe care am cunoscut-o acum două săptămâni. Culege urzici și le vinde la piață. Câștigă cinci lei pe zi. Și știți voi ce face ea cu acești bani – patruzeci și cinci de lei săptămânali? Îi plătește fiului său transportul de la liceul din București către casă, ca să îl vadă măcar la sfârșit de săptămână. Fiul e la liceu. Liceul ar trebui să fie gratuit în România. Dar dacă te-ai născut în mediul rural și mai ai și neșansa de a fi sărac, atunci… Știți cum arată mâinile unei femei care culege zilnic urzici? De la un anumit moment al durerii încolo, n-o mai simți. Omul se obișnuiește. Cu toate se obișnuiește. Și în România există, dacă îmi permiteți expresia, un teribil rasism de clasă. Ești sărac? Mori, săracule ce ești!

E nasol la pușcărie? Ghinion! Căci și afară e nasol. E nasol să muncești pe puțin prin toată lumea, doar pentru că ai avut norocul pașaportului pe care îl porți ca pe o cruce și pentru că acasă nu a mai rămas, de cele mai multe ori, literalmente nimic.

E nasol la pușcărie? Ghinion! Și afară e nasol. E nasol pentru toate corporatistele astea crescute cu badge-ul de gât, care nu mai fac copii pentru că nu mai au când, pentru că trebuie să muncească, să muncească, să muncească, să ducă în cârcă o mulțime de paraziți, din propria companie, din administrația locală, din administrația centrală, până la cel mai înalt nivel în stat. Și credeți că îi pasă cuiva că fii și fiice, acest tip de viitor, mai au, de acum, doar cei foarte săraci sau cei foarte bogați? Pulimea? Să se descurce! E nasol pentru toate femeile astea cărora viața nu le mai poate oferi decât un sfârșit de săptămână, un animal de companie și niște seriale americane, majoritatea proaste.

E nasol la pușcărie? Ghinion! Și afară e nasol. E nasol pentru toți angajații care sunt hăituiți ca vechii culegători de bumbac, în urma codurilor voastre – codul muncii, codul fiscal și toate celalalte vrăjeli făcute în bătaie de joc. Ce ați zice de codul bunelor maniere?

E nasol la pușcărie? Ghinion! Și afară e nasol. E nasol pentru toți cei care au muncit cinstit și nu au furat un capăt de ață, e nasol pentru cei care cumpără medicamente de zece ori mai scumpe decât în America, America! E nasol pentru bolnavii de cancer care nu au tratamentele cuvenite, e nasol pentru copiii inteligenți cărora nu li se dă nicio altă șansă în afara emigrării, pentru că organigramele marilor societăți de stat gem de mătuși, și amante, și cumetri, plătiți porcește.

E nasol la pușcărie? Ghinion! Căci și afară e nasol. E scumpă gigacaloria, e scumpă mâncarea, e scumpă viața, e scumpă benzina, în ciuda prețului internațional al barilului de petrol, și știți cât de greu se cumpără o casă? Sau chiar o pâine? Era bine pe la galeriile comerciale din marele orașe europene? Era. Era bine când vă ridicau, în genunchi, televiziunile ode, iubiți „băieți deștepți” (repede un „Emetiral”, căci vomit de la insolența acestei expresii!)? Era bine să trăiești din șpagă? Era.

E nasol acum la pușcărie? Ghinion! Căci și afară e nasol. Pentru că o clică de hoți au furat bugetul până la os, iar acum cu mâinile încătușate ridicate hristic mai au și tupeul jegos de a se pretinde victime.

E nasol la pușcărie? Ghinion!

P.S. Despre mine, menționez următoarele: locuiesc într-un cartier țigănesc de la marginea Bucureștiului. Atât am putut eu în viață, după zece ani de muncă zilnică și nu de puține ori silnică. Aici, în cartier, circulă de ceva vreme, la supărare, următoare expresie cetățenească: Vedea-te-aș mort în pușcărie cu tot neamul tău! De unde rezultă că țiganii din cartier au fost, iată, în materie de evoluție a politicii românești, niște cumpliți vizionari.



Citiţi şi

Am fost o generaţie de handicapaţi emoţional

Dragă Promoție 1982

M-am schimbat, ați înțeles?

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
9,285 views

Your tuppence

  1. Monica V / 10 March 2015 14:51

    Cunosc un amarat care a facut 3 ani de inchisoare pentru ca a furat niste gaini-nu vreau sa fiu ipocrita si sa spun cu siguranta ca le a furat ca sa dea de mancare la copii, poate vroia sa le vanda si sa isi ia tuica. A ramas si fara gaini si fara libertate.Si l au si batut mar inainte sa il inchida. Copiii-vreo 7, au crescut mai departe din mila vecinilor. Nu cred ca trebuie sa dezbatem la nivel national bolile reale sau inchipuite ale dnei Ritzi, nici durerea pricinuita copiilor ei.Are si ea aceleasi drepturi si obligatii ca inculpatul cu gainile…

    Thumb up 2 Thumb down 0
    Reply
  2. nea fane / 9 March 2015 8:03

    Buuun art, dar cum ramine cu averile vor iesi afara si ne vor ride in nas, nuu?

    Thumb up 0 Thumb down 0
    Reply
  3. Daniela / 8 March 2015 12:14

    Multumesc pentru acest articol! Nu stiu de unde pana unde atata compasiune pentru scursurile societatii! Ca doar nu toti puscariasii sunt o frantura din minunatul “Mizerabilii”. Saraci suntem multi, dar unii aleg sa munceasca iar altii sa fure. E drept ca cei din urma sa plateasca pentru asta. Mai grav e ca tot noi platim pentru painea lor de zi cu zi, ca se pare statul ofera mai mult unui puscariasa decat unui copil. Oricum, e bine sa nu uitam de adevarata dihotomie dintre bine si rau!

    Thumb up 6 Thumb down 0
    Reply
  4. Basil / 8 March 2015 9:44

    Bun articol d.le Craciun ,dar cam scurt pentru “ghionistii” astia…

    Thumb up 3 Thumb down 0
    Reply
  5. Diana / 7 March 2015 20:57

    Un articol super! As mai mentiona si spitalele de stat si caminele studentesti, unde conditiile sunt mult mai rele decat cele in care am vazut ca sta dna Ritzi Pitzi.

    Well-loved. Like or Dislike: Thumb up 11 Thumb down 0
    Reply
  6. Ioana / 7 March 2015 15:15

    Realitatea asta îmi dă fiori reci pe șira spinării. Mi s-a spus că ”nu am milă” față de condamnata Ridzi, bolnavă și mamă a doi copii. Dar când fărădelegea era pe masa ei nu era aceeași persoană ? Îmi pare rău pentru orice copil care crește fără mamă dar este acesta o scuză? eu am plătit pentru fiecare mică greșeală, dacă am întârziat cu impozitul o zi, am fost penalizată, alții de ce ar fi scutiți? pentru că fac parte din galeria ”băieților deștepți”?
    Ah, da, am și eu nevoie de un emetiral!
    Bine ai spus, Andrei Crăciun

    Well-loved. Like or Dislike: Thumb up 21 Thumb down 0
    Reply
  7. Claudia Cristina / 7 March 2015 13:05

    De departe cel mai bun articol citit de mine în ultimul an, cel puțin! Felicitări domnule Andrei Crăciun!

    Well-loved. Like or Dislike: Thumb up 19 Thumb down 0
    Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro