“Eşti nebun? Ce dracu’ faci aici?”

Roxana Ilie

5 June 2013

… ne întreabă zâmbind un chelner norvegian la hotelul din Bergen, unde eram cazaţi. Surprinşi, râdem mânzeşte şi întrebăm temători “Mai ştiţi şi alte cuvinte în româneşte?”. Nu mai ştie, dar are un şef de sală care este român şi probabil că asta este gluma casei. Răsuflăm uşuraţi, povestim şi altor colegi de grup păţania şi începem să vorbim despre diverse. Un medic deapănă o amintire de-a lui și cu termeni de specialitate. Alt chelner, de data asta părând originar de prin ţările arabe, ascultă interesat, după care ne spune că a înţeles aproape tot. Făcuse medicina pe la noi. 🙂

A doua zi de dimineață, altă chelneriță ne abordează nerăbdătoare, spunându-se cât îi este de dor de România, dar că n-ar părăsi (încă) Norvegia, care-i e dragă. E tare mandră că hotelul ei este în cursa pentru “cel mai bun hotel din Norvegia”. Zâmbim, este atât de evident că-i e dor de casă și că vorbind cu noi își reîncarcă bateriile. Același lucru se întâmplă și cu alți români întâlniți acolo. Unul e șofer, câștigă patru mii de euro, în coroane norvegiene, evident. Ceea ce nu-i rău deloc, chiar dacă stă în Oslo, unul dintre cele mai scumpe orașe de pe glob. Și totusi nu a reușit să-și convingă soția să vină în Oslo, așa că se duce el acasă în fiecare lună să o vadă. Remarcabil!

Însă cel mai impresionant român din Norvegiaa fost un tânăr masterand care avea două job-uri ca să-și poată plăti studiile în drept internațional. L-am întâlnit lucrând la un hotel destul de luxos de lângă cascada Voringfoss, unde a luat de unul singur comenzile și a încasat banii pentru prânzul unui intreg autocar cu români! Tot el gătise și cea mai bună supă de somon pe care am mâncat-o vreodată, un somon cu legume plus clătite delicioase (făcusem comanda telefonic cu o zi înainte). Cam piperate ca preț, dar ce nu e așa în Norvegia? Seara, tânărul mergea și lucra în construcții până târziu, ca să își implinească visul de a studia la universitatea dorită. Impresionant!

De ce m-au marcat toate acestea? Vizitam Scandinavia pentru că de mult timp visam la ea ca la o viitoare potențială casă, așa încât era, inconștient poate, o vizită de informare. Aveam antenuțele deschise să simt unde m-aș putea stabili, dacă aș pleca din țară. Trebuie să recunosc că am rămas pe gânduri. Românii pe care  i-am întâlnit își puneau toată speranța în plecarea de-acasă. Luptau să răzbească, făcând de multe ori altă muncă decât cea pentru care se pregătiseră în țară. Dar continuau s-o facă fără ezitare. Alți prieteni de-ai mei din Scandinavia par extrem de mulțumiți de ceea ce denumim generic “civilizația nordică”, de mentalitatea de acolo, de sistemul educațional pe care sunt fericiți să îl ofere copiilor lor, cu orice sacrificii.

Nu vreau să provoc dezbateri despre sistemele economice sau educaționale nordice. M-aș lovi, cred, de vechile preconcepții: “Cineee, mă, socialiștii aia?”, “Care socialiști, dom’le, că ăia au reușit să nu intre în criză și să se îndepărteze de modelul suedez clasic, depășind ineficiența democrațiilor corporatiste”. Deh, e lungă dezbaterea, abruptă, dar și strugurii, acri. Și cei nordici, și cei de peste ocean…

Însă probabil că ai noștri tineri nu se încurcă în dezbateri ideologice sterile și au curajul de a experimenta pe viu celebra mentalitate nordică, lipsa de birocrație (sau cantitatea ei substanțial redusă), integrarea destul de rapidă a celor care chiar vor sa muncească şi mai ales respectul pentru munca bine făcută, oricare ar fi ea. Am câteva exemple, unul chiar al unei extraordinare mame singure, cu 2 copii, care a plecat în Danemarca pentru un nou început. Face o muncă sub pregatirea ei din țară, dar primește mai mult respect pentru munca ei acolo decât pentru cea de profesor de dinainte. Acum îmi pare chiar împlinită, fericită că este ajutată să își educe copiii într-o altă paradigmă de gândire, mai realistă și, pe alocuri, mai creativă.

Cu siguranță voi fi asaltată și cu contra-exemple. 🙂 Și totuși nu mă pot opri să nu mă gândesc la replica chelnerului norvegian: “Ești nebun? Ce dracu faci aici?”. Oriunde ar fi acel “aici”…

Citiţi şi

Hai, sictir!

Dacă doamna “interval oral” este acolo, e vina noastră

Guvern de Mare Rușine Națională

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
1,984 views

Your tuppence

  1. Bobocica turistica / 30 December 2016 4:05

    Daca Oslo e scump…stai sa vezi Reykjavik.cat despre dorul de Romania, da imi e dor desi am doar 2 ani de cand sunt plecata si sunt doar la 3000 de km dar dupa ce merg acasa in vacanta, dupa maxim o saptamana nu ma mai simt comfortbil.Mentalitatea romanului este indobitocita de TV, de oameni inculti care ne conduc tara, de nonvalori care apar la TV si cate si mai cate.oameni se complac in situatia asta si asteapta sa le pice din cer.am familie in ro, mama mea are o mica afacere si cauta sa angajeze o croitoreasa cu 1500 de lei si ghiciti ce, nu gaseste!sora mea are master in franta si lucreaza ca editor la 2500 de lei.ce sa mai zici, imi e dor de acasa pana ajung acasa si taximetristul incearca sa imi ia mai mult doar pt ca ma ia de la aeroport, doctorul se uita la o suta de lei ca la un nimic, nimeni nu se gaseste ca muncim banii si ca poate suferim pt asta.si da aici sunt respectata.am aceeasi meserie ca in ro doar ca aici experienta mea de 10 ani nu a contat prea mult pt ca…suntem din est, lucrez in agentie de tourism de 10 ani si aici am luat-o de la capat cu salariu de novice, cu munca multa, cu nervi de otel si cu rabdare.acasa ramane tot timpul in suflet dar pana una alta…asta e viata!

    Thumb up 0 Thumb down 0
    Reply
    • Bobocica turistica / 30 December 2016 4:16

      Ca sa nu mai vorbesc de romanii care se murdaresc pe maine de limbi straine, in Italia, Anglia, Spania.cand te urci in avion la bucuresti sunt toti romani, cand coboara la Londra zic sorry pe culoarul avionului. Despre cei din Italia nu mai zic, noroc cu iul ala moldovenesc care ii ajuta sa se integreze usor!nu am nimic cu moldovenii dar chiar ii ajuta la pronuntie in italiana!

      Thumb up 0 Thumb down 1
      Reply
  2. iuliana / 25 September 2015 3:11

    Mie una imi lipseste Romania enorm,sunt in Italia de ceva timp dar radacinile ma trag spre tara mea,nu o duc rau aici dar dupa atata timp ma uit in jurul meu si nu ma regasesc.Orice frunza cazuta,orice copac pe langa trec,orice rasarit sau apus de soare imi aduc aminte de casa,de mirosul de pamant reavan pe care il simteam in diminetile de toamna cand ma duceam la scoala.

    Thumb up 0 Thumb down 1
    Reply
  3. nINa / 5 June 2013 22:07

    Lucrez de 2 ani in vest si nu pot spune ca imi este dor de Romania. Nu am motive de nostalgie. Cat despre ideologie, noi tinerii nu avem nevoie de prea multa si ne ghidam dupa altele- financiare. Fiind pragmatici, plecam.
    Nu sunt de acord cu ce spune Cristi -din orice motiv ai plecat, fie el financiar, se poate foarte usor sa nu iti fie dor. Nici macar sa iti pese de ce se intampla ”acasa”- nu citesc mai nimic in romana in afara de blogul Catchy si alte bloguri bune.
    Ideea principala: macar de ar fi ceva de care sa ne fie dor!

    Thumb up 4 Thumb down 3
    Reply
    • Mihaela Cârlan
      Mihaela Cârlan / 5 June 2013 22:43

      Mulțumim că ne citești, ne pare tare bine, dar m-a și întristat comentariul tău. Cred că dacă scotocești bine, bine, prin cotloane de suflet și minte, nu se poate să dai de locuri, oameni, întâmplări, trăiri de care să-ți fie dor 🙂 Nici aici nu e totul negru, după cum nici prin alte părți nu e totul alb. Iar de amintirile tale frumoase trebuie să ai grijă tu să nu se prăfuiască, altcineva nu le poate îngriji. Toate cele bune, pe-acolo pe unde ești.

      Thumb up 5 Thumb down 0
      Reply
      • Nina / 6 June 2013 16:55

        Multumesc mult pt reply!

        Intr-adevar, 100% bine nu poate fi niciunde, deci trebuie sa spun ca si aici e greu. Dar e un nivel diferit de greu….

        Thumb up 1 Thumb down 2
        Reply
  4. Cristi / 5 June 2013 18:29

    Este simplu: daca ai plecat din Romania din motive financiare mereu iti va fi dor, te vei simti ca dracu’ in tara unde faci banii aia visati, si tot asa.
    Daca nu ai plecat din Romania pe motive de bani atunci te adaptezi mult mai usor, ti se pare ok locul in care traiesti, il iubesti si tii la el ca la locul tau de nastere sau in care ai trait pana sa pleci “afara”.
    E plina si Irlanda de romani care urasc Irlanda, dar care in RO erau someri sau castigau 400 ron pe luna. Isi traiesc viata departe de locul unde le place doar ptr. bani.
    Eu nu as putea asa, de aceea ma simt inca bine in Irlanda, la mai bine de 5 ani de la plecarea din Bucuresti. Imi lipsesc mult prietenii si serile de bere la terasa, insa nu pot sa le am pe toate cu mine ;). Dar mi-e bine.

    Hot debate. What do you think? Thumb up 7 Thumb down 1
    Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro Web analytics

catchy.ro