Dacă ar exista un walk of fame al modei internaţionale, steaua Fendi ar radia în centrul său. Aşa ar fi corect faţă de Casa de modă care a rescris, practic, istoria blănurilor şi a pielăriei încă de la începuturile sale, în acel butic roman celebru din strada Plebiscito, în anii ’20.
Fendi s-a născut din dragostea unei femei (Adela Casagrande) pentru Femeie, într-o epocă în care aceasta trecea prin mari schimbări de rol şi de identitate, pe fundalul tulbure, dar efervescent, al perioadei de după cea dintâi conflagraţie mondială.
Lumea fusese scuturată din temelii, moartea în masă şocase şi orpilase şi, prin contrast, viaţa căpătase o nouă valoare, devenise preţioasă. Oamenii se grăbeau să guste prea-plinul din moment, căutau frumuseţea cu înfrigurare, unul dintre locurile în care i-au găsit acesteia expresia la apogeu fiind atelierul tânărului cuplu Eduardo Fendi şi Adela Casagrande.
Uniţi de aceeaşi pasiune pentru calitate, frumuseţe şi eleganţă, cei doi deschid în anul 1925, la Roma, un mic butic de genţi de piele cusute manual şi un atelier de blănărie, (asociate). Afacerea prosperă, clienţilor din rândul burgheziei li se adaugă curând şi cei din clasa de mijloc, cuplul deschide un nou magazin şi, astfel, Casa se extinde. De-acum, succesul Fendi pare-a fi în cărţi, cartea cu numărul 5 fiind Asul din mâneca-i stilată.
5 – Asul din mâneca stilată
Înzestrat din vremuri străvechi cu puteri mitico-magice excepţionale, numărul 5 se dovedeşte a fi de bun augur şi pentru sorţii Casei italiene în deceniile care urmează. Cele cinci fete ale familiei, Paola, Anna, Franca, Carla şi Alda, crescute printre blănuri şi croieli fabuloase, intră, treptat, în afacerea familiei, imprimându-i un suflu proaspăt şi racordând-o la contemporaneitate. Numărul cinci, număr al echilibrului, armoniei şi perfecţiunii integrate (în budismul japonez), imprimă parcă aceste atribute colaborării familiale, cele cinci surori coordonându-se perfect, asemenea celor cinci degete ale aceleiaşi mâini, pentru a da o nouă formă esenţei tari a brandului.
Mai mult, în China Antică, numărul cinci reprezenta suma celor patru regiuni cardinale şi a centrului, forţa acţiunii şi a lumii manifestate. Ei bine, în 1966 li se alătură celor cinci surori tânărul designer Karl Lagerfeld, ca director de creaţie. Nume rostit des şi subiect de controversă în lumea modei a acelei perioade, Karl devine, într-adevăr, pivotul-centru în jurul căruia gravitează cele patru regiuni cardinale ale brandului: blănurile, accesoriile (în special pielăria), colecţiileprêt-à-porter şi decoraţiunile interioare.
Vector activ al acţiunii şi maestru în manifestarea viziunii sale, Lagerfeld începe un dialog dinamic atât cu blana, cât și cu gențile din piele, descoperind mereu metode noi de a trata materialele pentru a le pune în valoare. Designerul se angajează într-o explorare neobosită și plină de entuziasm a materiei prime, care se va vedea în produsul finit – caracterizat prin eleganță, calitate și funcționalitate. Creează suculent şi efervescent, în spiritul vremurilor şi al personalităţii sale, pentru toate cele cinci extremităţi ale corpului uman şi explorându-i, într-un mod original, cele cinci simţuri integrate.
Dintre toate cele cinci simţuri, cu siguranţă cel mai răsfăţat de Fendi este cel tactil, prin materialele pe care le utilizează pentru accesorii şi pentru colecţiile prêt-à-porter, dar mai ales prin blănurile sale legendare.
Fabulous Furs
Încă de la începuturile atelierului de blănărie din strada Plebiscito, Casa de modă Fendi s-a concentratat pe cercetare, stabilindu-şi o reputaţie solidă în domeniul blănurilor. În anii ’60, odată cu începerea colaborării cu Karl Lagerfeld, debutează o revoluţie stilistică: blana este modelată şi reinterpretată ca niciodată până atunci, haina greoaie se rafinează, devenind suplă şi uşor de purtat, gama de produse se diversifică şi cucereşte lumea sub o nouă identitate de brand – dublul F. În anii ’70, sunt schimbate şi materialele, sunt experimentate tratamente, vopsele şi sortimente noi. Blănurile sunt tăiate, încrucişate şi brodate ca şi cum ar fi fost ţesături.
Anii ’80 aduc o nouă revoluţie a tehnicilor prin care este prelucrat materialul. Blănurile devin şi mai sofisticate, stabilind noi trenduri: forme asimetrice şi texturi inimaginabil de uşoare. Anii ’90 se remarcă prin descoperirea unor noi tehnici de vopsire a blănii, care este interpretată acum prin margini nefinisate şi prin combinarea diferitelor tipuri de material: mătasea, lâna şi caşmirul sunt amestecate şi combinate cu blana, fiind tratate ca şi când ar fi vorba despre acelaşi material Fendi cucereşte, astfel, climaxul unui alt aparent paradox în design.
Apogeul evoluţiei tehnicilor dezvoltate de Fendi pentru prelucrarea blănurilor a fost atins în 2008, prin tehnica tratării acestora cu aur pur, de 24 de carate. Hainele de blană au fost înmuiate în aur, folosindu-se un procedeu secret, în care blana este pusă într-o cameră moleculară, ce depozitează particulele de aur direct pe material şi permiţând, în acelaşi timp, ca blana să rămână mătăsoasă. Astfel, blănurile de nurcă, vulpe şi Astrahan au avut, în funcţie de durata expunerii în camera respectivă, fie reflexii subtile aurii, fie aspectul de a fi fost efectiv scufundate în preţiosul material.
Pe lângă blănărie, şi pielăria a fost supusă schimbărilor majore. Astfel, faţă de genţile rigide, Fendi a răspuns cu forme uşoare şi nestructurate. În 1994, pentru a păstra artizanatul originar, a fost reluată Şelăria: accesorii realizate din piele întoarsă şi prelucrate manual de maeştri şelari, în exemplare limitate şi numerotate
Dacă în epoca unei noi libertăţi sociale a femeilor, Coco Chanel le-a eliberat acestora trupul de corset, Fendi s-a ocupat de acea touche magique a detaliilor, acoperindu-le umerii şi braţele cu atingeri uşoare, delicate, din materiale bogate şi preţioase. Un adevărat regal pentru simţul tactil, dezmierdat, începând cu anul 1969, şi de colecţiile de prêt-à-porter, la care se adaugă, în 1987, linia pentru tineri Fendissime.
Simţul vizual a fost tratat, încă de la început, cu aceeaşi importanţă. În timp ce Gucci se remarcă prin sex appeal-ul seducător, iar Prada reprezintă expresia modernităţii italiene, Casei de modă Fendi îi este caracteristic un anumit tip de dramatism estetic elitist, caracterizat prin culori puternice, “obraznice”, tipare curajoase şi materiale rare şi exotice. Cât despre simţul gustativ… numele de genţi cu iz de patiserie franţuzească, declinată pe portativ stilistic Italian, m-au dus cu gândul într-acolo de îndată:
Astfel, numele Fendi este sinonim, astăzi, (şi) cu Bagheta, lansată în 1997 de Silvia Venturini Fendi, directorul de creaţie al Casei. Mica geantă de mână, sub forma pâinii franţuzeşti cu acelaşi nume, se bucură de un suces imediat: mai mult de 600 de modele, fabricate din materiale neobişnuite, fac din ea un accesoriu de colecţie. De la lansarea sa, acest accesoriu şic a fost vândut în peste 300 000 de exemplare şi a dat naştere la un million de copii. Cum dorinţa este de obicei strâns legată de ceea ce este greu de obţinut, creatorii Baghetei au avut grijă să poziţioneze în această categorie şi anumite modele ale genţii, cum ar fi cel cu aplicaţii de mărgele cusute manual sau cel cusut cu fir de aur şi cu cataramă de 22 de carate. Există liste de aşteptare pentru noile modele ale fiecărui sezon.
Bagheta rezumă elitismul şi luxul sinonime cu Casa de modă italiană, în 2008 The Luxury Institute of New York numind-o una dintre cele 12 genţi de mână emblematice din istoria designului. Este lansată apoi geanta Croissant, care se înscrie în aceiaşi parametri ai dimensiunii şi funcţionalităţii ca şi Bagheta, urmată de geanta-fenomen Spy Bag în 2005 şi de geanta B Fendi în 2006.
Nici simţul olfactiv n-a fost trecut cu vederea, primul parfum Fendi, Fendi for Women, fiind lansat în 1985. Parfumul a fost urmat apoi de Theorema Uomo şi Fendi Uomo (pentru bărbaţi), apoi Celebration, Asj,Fantasia şi, cel mai recent, Fan di Fendi, lansat în august 2010. Indiferent că naşte murmur de admiraţie sau controverse picante, Casa Fendi nu trece niciodată neobservată, ecourile realizărilor sale fiind percepute clar de simţul audititv al oricărei persoane care-şi interesectează paşii cu fascinanta şi complicată lume a modei internaţionale.
După cum spuneam la începutul articolului, vorbind despre valenţele multiple ale cărţii norocoase cu numărul cinci, pe care Fendi îşi pariază şi repurtează victoria de zeci de ani încoace, Casa de modă creează obiecte pentru toate cele cinci extremităţi ale corpului uman (capul, braţele şi picioarele), pe lângă hainele superbe cu care-l îmbracă: fulare, cravate, mănuşi, ochelari, blugi, pantofi, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţii cu clasă. Mai mult, Casa se ocupă şi de spaţiul în care clienţii săi îşi trăiesc poveştile mundane, lansând în 1989 linia de design interior, Fendi Casa.
Numărul acesta norocos reprezintă, de fapt, manifestarea omului aflat la capătul evolutiei sale biologice şi sprituale, fiind simbolul totalităţii .Într-adevăr, universul Fendi reflectă această totalitate şi plinătate a creaţiei, recunoscută şi respectată la nivel mondial. Galeria Naţională de Artă Modernă din Roma îşi deschide pentru prima dată de la înființare uşile, în 1985, pentru a găzdui o prezentare de modă: prezentarea colecţiei ce sărbătoreşte 60 de ani de istorie Fendi și 20 de ani de colaborare cu Lagerfeld. Apoi, în 2007, Casa Fendi aduce, la propriu, moda la noi înălţimi: organizează prima prezentare a unei colecţii pe Zidul Chinezesc, la peste 80 de m înălţime, pe un catwalk lung de 88 de metri, pe care defilează 88 de modele, 44 naţionale şi 44 internaţionale.
În 2005, Fendi a împlinit optzeci de ani, inaugurând Palatul Fendi la Roma, noul sediu al mărcii din inima centrului istoric. Pe lângă birouri şi atelier, acesta găzduieşte noul butic – cel mai mare din lume. În modă, Casa are astăzi prestigiul unui titlu nobiliar, acordat de zecile de mii de clienţi exigenţi, după zeci de ani de eforturi creative pentru a-i convinge şi fideliza. Condusă de cele cinci femei care au făcut-o să înflorească (chiar dacă Fendi a fost preluat complet de LVMH în 2004), casa Fendi celebrează Femeia prin creaţiile sale, în toate valenţele ei şi pe toate planurile.
Citiţi şi
4 greșeli de stil pe care italiencele nu le fac niciodată
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
