Fericirea ne face mai puţin creativi

Catchy

25 October 2016

În mod curent, în corporaţiile prezentului există o preocupare activă pentru a le menţine treaz interesul şi creativitatea angajaţilor, iar pentru asta s-a dezvoltat o adevărată politică a „fericirii”, pornind de la ideea conform căreia Cu cât sunt mai fericiţi/binedispuşi angajaţii, cu atât sunt mai productivi. Oare?

Majoritatea oamenilor de ştiinţă consideră că baza creativităţii sunt perseverenţa şi abilităţile de a rezolva probleme, nu fericirea.

Cercetătorii Anna Jordanous (Kent University) şi Bill Keller (lingvist, Sussex University) au efectuat un studiu care s-a întins pe jumătate de secol, în mai multe domenii de activitate, şi au reuşit să identifice 14 componente ale creativităţii, însă fericirea nu se află printre ele.

Creativitatea este un proces complex în cadrul căruia aceste componente se combină diferit, în funcţie de natura proiectelor în care este implicată.

fericire

Mark Davis, psiholog la University of North Texas, Departmentul de Management, divide creativitatea în două faze: generarea ideii şi aplicarea ei. Din studiile sale rezultă că fericirea este utilă doar în faza de brainstorming, procesarea informaţiei şi generarea de idei. Însă pentru următoarea fază, care presupune aplicarea ideilor în practică şi, inerent, rezolvarea de probleme sau depăşirea obstacolelor, buna dispoziţie nu prea ajută. Această etapă are nevoie de rigoare, de analiză la rece, de confruntarea cu critica, experimentarea şi, inevitabil, eşecul. Stresul rezultat poate fi dezagreabil, însă ajută la crearea de soluţii, este de părere Davis. Cu alte cuvinte, emoţiile negative sunt, de fapt, benefice procesului de creaţie.

Pe aceeaşi linie, profesorii de psihologie Jennifer George şi Jing Zhou de la Rice University au descoperit că provocările nu ne fac neapărat fericiţi, însă au rezultate bune din punctul de vedere al creativităţii. Stările sau sentimentele negative semnalează probleme care inspiră soluţii şi inovaţii. Un studiu realizat pe 160 de angajaţi a demonstrat că cei care au experimentat sentimente amestecate, dar au avut manageri care i-au susţinut s-au dovedit mai creativi decât cei fericiţi şi cu manageri prea îngăduitori sau cei cu sentimente amestecate, dar cu şefi duri.

Esenţa acestor descoperiri este că emoţiile intense (pozitive sau negative) nu sunt prielnice creativităţii.

Pe de altă parte, Amy Arnsten, neurolog la Yale University School of Medicine, confirmă aceste descoperiri din punctul de vedere al specializării sale. Pentru a menţine creierul în parametrii optimi de funcţionare, gestionarea stărilor de spirit este cheia şi nu căutarea fericirii sau provocarea intenţionată a stresului. Presiunea emoţională (pozitivă sau negativă) poate cauza disfuncţionalităţi în cortexul prefrontal, arie a creierului implicată în procesul de creativitate. La stimlui emoţionali, această zonă răspunde prin eliberarea de dopamină, bună în cantităţi limitate. Sentimentele puternice însă dezechilibrează acest proces, conducând la judecăţi eronate şi împiedicând creativitatea, mai spune Arnsten.

Astfel, dacă suntem prea entuziasmaţi în legătură cu ce avem de făcut, e de preferat să începem cu o pauză, în care să ne calmăm, întrucât această stare de excitaţie nervoasă ne duce prea uşor în eroare.

Citiţi şi

Viața unei femei divorțate

Ce mai înseamnă azi că o femeie este uşoară?

Pentru bărbați ce au prostit femei deștepte și pentru femei ce s-au lăsat prostite

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
172 views

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro Web analytics

catchy.ro