Hai să lăsăm fandoselile, măştile şi minciunile menite să ne adoarmă conştiinţa şi, într-o mare măsură, sufletul umilit. Hai s-o spunem pe a’ dreaptă: un bărbat nu-şi iubeşte cu adevărat nici soţia, nici amanta, atunci când are şi una şi alta. E clar că, dacă ar iubi-o pe vreuna dintre ele, cealaltă nu ar mai avea ce căuta în viaţa lui. Dar aşa, ele nu reprezintă decât polii comodităţii sale extraordinare, cele două femei având câte un rol bine determinat în viaţa lui, fiecare fiind răspunzătoare de acoperirea nevoilor sale egoiste. Şi atunci, logic vorbind, cum să renunţe la una din ele? Cel mult, le înlocuieşte, mai des pe amantă, că e mai puţin complicat şi îi afectează mai puţin zona de confort. Căci un divorţ presupune deranj şi este exclus, cu excepţia situaţiei în care, într-adevăr, se îndrăgosteşte de cealaltă. Doar aşa nu îl interesează că sacrifică locul călduţ de acasă pentru a lua în piept viaţa alături de noua iubire. Şi dacă aceasta, la rândul ei, ar fi căsătorită, fostul soţ – acum bărbat liber -, e în stare să meargă până în pânzele albe pentru ea, să lupte până la sfârşit, cu orice preţ, indiferent de deznodământ. Dar, cum spuneam, în cele mai multe cazuri, să nu ne înfierbântăm, căci… nu e cazul.
În cele mai multe cazuri, scopul principal al aranjamentului este propria persoană. Pe care două femei o pot servi mai bine decât una, corect?
De ce acceptă ele situaţia? Deja ştim – poate că-l iubesc pe netrebnic (ambele), poate din comoditate, inerţie, ruşine, frică de divorţ, frică de a rămâne mamă singură (soţia), poate din nevoi materiale, singurătate, dorinţa de a nu se lega la cap (amanta).
Dacă ele luptă pentru el? În general, da. Fiecare dintre cele două femei îşi închipuie că statutul ei este mult mai important în viaţa lui şi că, mâine-poimâine, e chestiune de zile, el va renunţa la… cealaltă. Fiecare dintre ele o consideră pe „rivală” ca fiind… cealaltă femeie. O nenorocită care îl „obligă” pe „nevinovat” să rămână agăţat de ea, deşi el nu vrea. Serios? Cât de jos trebuie să cadă o femeie, cât de disperată trebuie să fie ca să se mintă în halul ăsta, indiferent în care dintre cele două roluri joacă? Mai ales că nu este scutită nicicum de suferinţă, de lacrimi, de dor…
Cât despre situaţia în care el le iubeşte pe amândouă şi de aceea nu poate renunţa la niciuna, să vă spun ceva – aţi văzut prea multe filme!
Guest post by Anays M.
Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂
Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
M-au numit “instabilă emoțional”
Jurnal de Arizona: Dragă singurătate
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
