Iubirea – cu pipeta, sexul – zăhărel

Monica Berceanu

4 January 2015

Monica-BerceanuCitind revoltată – cum mi-e firea -, adevărul despre Ioana d’Arc din fiecare din noi, femeile care susținem sus și tare că putem vindeca bărbații ”deplasați”, îmi vine în mintea povestea tristă a unui bărbat trecut de 40 de ani, care-mi spunea cu ceva timp în urmă că a fost părăsit de soția lui după 20 ani de căsnicie, deși i-a oferit mereu tot ce avea mai bun și a sacrificat totul pentru a o mulțumi, însă ea a fost veșnic cu ”ne” în față.

Eh, acum, dacă vouă vi se părea că sunteți nedreptățite, doamnelor, să vă văd cum jucați piesa asta, în care el este cel făcut praf de o duduie care cerea de toate asemenea unui sac fără fund. Cineva zicea că femeia care sacrifică totul absurd e o Ioana d’Arc; eu zic că bărbații ce se sacrifică pe altarul așa-zisei iubiri sunt un Sisif veritabil! Construiește, frate, tu, căci are ea grijă să dărâme!

De judecat nu judecați, oameni buni, căci e dureros să fii în locul femeilor veșnic nemulțumite! Știți ce greu e să privești cum se zbate săracul om să te ducă pe tine în concedii de lux și tu să găsești mereu câte-un defect ba avionului, ba patului, ba sexului din concediu, ba te miri cui? Cred că femeia veșnic nemulțumită duce o luptă cruntă cu ea însăși, atât de cruntă că pentru a uita de ea, mai ia o porție de drog și se îmbufnează… cercul vicios se formează și dă dependență, nu glumă!

Am cunoscut astfel de femei, și oricât de greu mi-ar fi să le înțeleg, le compătimesc, căci și ele își trăiesc suferința adânc: ”Doamne, nu știu cum de mă suportă, mi-e o frică teribilă că dacă mă părăsește, o să dau peste unul ca mine și se inversează rolurile! Ca să fiu sigură că nu mă lasă, îi dau iubire cu pipeta, sexul e pe post de zăhărel și stau îmbufnată cu orele să vină el să mă împace, așa păstrezi un bărbat lângă tine, parol!”

nemernica

Și nu e glumă povestea asta, mă înfioară și mă pune la zid, de-mi vine să spun că nu-s femeie!

Duduia asta nici frumoasă, nici urâtă, dar care se aranjează mereu de frica de a nu fi părăsită și ajunge obsedată de imaginea ei în oglindă, pune pe jar bărbații ca pe rug! Să zic oare eu BRAVO, O MERITĂ, NEMERNICII? Aș spune, cred, în clipe în care mi se urcă și mie la cap amintirile cu Feți Frumoși care s-au dat jos de pe cal cum le-am încălțat pantoful și-au devenit, vorba aceea, pietoni de-a dreptul sau compostatori de bilete! Dar nu prea-mi iese în situația asta, căci mă gândesc – deh, sunt femeie, n-ai ce face! – că biata femeie, mult a suferit în copilăria ei, mamă tulburată a avut, de-a învățat-o că dacă nu e cel puțin Ileana Cosânzeana, bărbatul o lasă și-i pleacă toate colierele, botoxul și gențile Prada! E greu să fii femeie, domnilor, dar să fii femeie veșnic nemulțumită e și mai greu! Și dacă ăsta mai e și un joc de-al ei pentru a vă păstra, aveți două variante: fie mergeți la psihiatru să vă prescrie niște anxiolitice și răbdați frigul nepăsării ei, fie o lăsați singură, după ce evident că v-ați asigurat că biata femeie are bani să-și plătească gențile, pantofii, rujurile… eventual îi deschideți un cont în caz de …

Domni drăguți, vă spun curat: aveți probleme de rezolvat cu dvs înșivă! Vreți să mulțumiți ceea ce nu veți reuși niciodată! Vreți să salvați pentru a primi un premiu pe care când erați mici nu l-ați primit de la mamele care trebuiau să vi-l ofere! Lipsa aceea de afecțiune de la cea care v-a dat viață, sau din contră, tocmai obsesia mamei pentru dvs, și răceala unui tată absent emoțional, vă atrage acum ca un magnet către ființe pentru care trebuie să luptați clipă de clipă să le captați atenția!

Credeți că veți reuși, iar ele vor fi mândre de dvs! Aș, de unde?! Credeți că ele vor admite că ați fost buni și vă vor ridica altare? Sigur vor aprinde o lumânare la biserică pentru că le-ați făcut doamne, le-ați ținut în puf, dar mai mult, din păcate, nu au de unde să vă dea! Dar nu pentru că sunt nemernice, domnilor, ci pentru că problemele lor emoționale sunt atât de grave, că numai apariția altuia cu mai multă răbdare ca dvs ar potoli-o! Femeile de acest gen sunt dependente de aprecierea altora! Din cauza lipsei de apreciere suferite în copilărie! Una în care de cele mai multe ori tații lor au fost alcoolici!

Și dacă n-au căzut în partea Ioanei D’Arc, SĂ FIE ELE TRIMISELE LUI Dumnezeu pe pământ să salveze bărbații care nu le acordă nici o atenție, au căzut în extrema asta, a obsesiei pentru frumusețe și nemulțumire veșnică!

Domnilor, ați crescut din nefericire în familii în care nu v-a fost satisfăcută decât nevoia alimentară, cea afectivă a lipsit cu desăvârșire și acum, adulți fiind, vreți să creați prezentul prin care să câștigați lupta cu trecutul trist, în care orice ați fi făcut nu era bine! Să dovediți că sunteti demn de iubire, credeți că trebuie să ajutați femeia aceea, s-o mulțumiți, pentru a primi și dvs un Mulțumesc frumos împachetat! Dureros e însă că, deși uneri e posibil să-l primiți, când îi desfaceți fundița, rămâne la fel de gol ca lipsa lui!

Vă concentrați atenția pe femeia asta care, deși pentru alții ar părea că cerșește, pentru dvs este de fapt o zeiță căreia sunteți datori să-i trudiți pentru a-i plăti pentru sexul perfect (în timpul căreuia ea de obicei stă, căci deh, zeițele nu fac eforturi, ele doar primesc!) și atunci îi cumpărați haine, îi oferiți jumătate din averea dvs, îi găsiți un loc de muncă, vă schimbați casa pentru că ea nu se simte bine în acea arie geografică, îi plătiți saloane de frumusețe, un terapeut care s-o ajute să-și găsească liniștea sufletească și mai apoi îi permiteți să vă denigreze, jignindu-vă somptuos, căci ea, săraca, a suferit în copilărie și trebuie înțeleasă până își revine!

Credeți, domnilor, că aveți defecte atât de îngrozitoare, încât trebuie să compensați prin a face numai fapte bune și cum v-a trimis Dzeu un înger de femeie care arată trăsnet și vă acceptă așa nesemnificativ cum sunteți, trebuie să-i faceți altar din coliere, mașini, și toate cele necesare unei prințese care acceptă lângă prezența-i magică Bestia în persoană!

Sunteți siguri că femeia asta dumnezeiască se va schimba într-o zi, atunci când dvs veți fi terminat de bifat toate câte vi s-a cerut din lista ei! Credeți că numai ajutorul dvs o va ajuta să crească, să se dezvolte, să fie deșteaptă, să vă mândriți cu dvs, mândrindu-se ea mai întâi cu bărbatul ce sunteți! Aș, vă spun, oare de când trebuie să te crucifici pentru a primi binecuvântarea femeilor?

Uneori, domnilor, din frica de a fi singuri (și-asta vine tot de la mamele/tații care v-au strigat în copilărie că nu sunteți buni de nimic și nu va sta nimeni cu dvs!) acceptați în viața dvs astfel de femei care, cu un sex bun sau o friptură făcută după rețeta mamei voastre, (căci trebuie să copieze, atingându-vă punctul sensibil!) vă prinde în mrejele ei și vă face să credeți că ea e singura care v-ar accepta așa defect cum sunteți! Intrați în sevraj fără o femeie ca ea, pe care să vă concentrați clipă de clipă!

Vă injectați în vene, domnilor, drogul numit ”Femeie de salvat”, pentru că altfel v-ați lua cu droguri, cu alcool, cu pornografie, cu te miri ce alte dependențe! Și cum în copilărie trebuia să vă reprimați toate trăirile și furiile când nu erați înțeleși de părinți prin alte mijloace, sau chiar prin alcoolul însuși, acum, la maturitate, v-ați găsit substitut! Folosiți femeia pe post de substanță psihotropă!

Doamne, ce liniștitor trebuie să fie efectul, din moment ce mereu vă întoarceți la el, cu toate durerile de cap, de stomac, cu toate bolile căpătate ca urmare a anxietății și a fricii de a nu fi destul de bun pentru ea!

Domnilor, femeile normale, care v-ar putea oferi ce aveți nevoie, nu vă atrag, căci n-au probleme! Nu vă incită cu nimic! Cică ele se dăruiesc și cu asta greșesc, că nu mai au farmec apoi! Păi nu le dați voi voie să și-l folosească, dragilor, pentru că sunteți repede atrași de cele care cer! Și cum voi sunteți niște vânători înnăscuți, nu aveți ce vâna la o femeie normală, care se comportă ca o doamnă cu voi, care vă iubește, care vă respectă, care nu stă zi de zi îmbufnată, care face pentru voi, pe lângă o ciorbă bună, și-un masaj blând, și-o terapie frumos construită pe dragostea ei! Nu vă atrage, domnilor, femeia pentru care nu sunteți salvator, căci ea e independentă și știe că dragostea nu înseamnă să dai cu zăhărelul, ci să dăruiești din inimă.

Habar n-aveți cum s-o tratați pe cea normală, căci vi se pare că se crede deșteaptă și e prea sigură pe ea, căci ea își permite să își cumpere singură mașină, dar preferă să dea banii aceia pe concedii cu voi sau pe perfecționări profesionale!

Vă e frică să aveți o așa femeie lângă voi, domnilor, pentru că mămica și tăticul v-au spus că nu sunteți demni de așa ceva, și atunci vă duceți după duduia care valorează bani, aur, mărgele. Căci pe alea vă permiteți să le cumpărați, câtă vreme comunicarea afectivă cu femeia normală nu aveți de unde s-o cumpărați, oricâți bani ați avea!

Alo, Salvarea, vă strig, numai Dumnezeu e capabil să vindece, nu dvs! Femeile cu tipare greșite de comportament nu se salvează cu bărbați ca dvs, ci cu Dumnezeu adevărat, în care, din păcate, ele nu cred suficient, deși, dacă le întrebi, îți arată chiar și icoana pe care-o poartă cu ele în poșeta de firmă!

Femeile acestea nu au, domnilor, credință, au siguranța că vor avea mereu un bărbat care să le întrețină când se sclifosesc și se smiorcăie la alinturile voastre de tați-sponsori ce le-ați devenit!

Dragilor, femeile normale vă provoacă sictir, căci plictiseala vine repede acolo unde nu ai ce face! Și culmea, nu că n-ai avea ce face cu una normală, însă dvs credeți că trebuie să faceți ceva PENTRU ea, nu ÎMPREUNĂ CU!

Nu blamați, oameni buni, acești bărbați bolnavi de dependență, ci lăsați-i să-și facă rău singuri până nu mai pot! Puteți doar să-i îndrumați spre Dumnezu sau spre vreun terapeut! Și să sperați, rugându-vă pentru ei, că vor merge să caute scăpare acolo!

Pe Monica o găsiți cu totul aici.

Citiţi şi

Dezvirginarea

Singura luptă pe care am pierdut-o

Deci, cine are cu adevărat cătușe într-o căsnicie?

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
7,224 views

Your tuppence

  1. pavele / 4 January 2015 19:54

    Ce te faci daca ti se fura pipeta sau mai rau, este inlocuita cu una mai mare.

    Thumb up 2 Thumb down 0
    Reply
  2. lotusull / 4 January 2015 12:08

    Îhî, așa e – adică rezonez cu ce ați scris 🙂
    Nu mai văd nimic de adăugat. Eventual câteva nuanțe izvorâte din experiența-mi subiectivă. Nu cred în genul ăsta de sacrificiu, de fapt nici nu-i văd rostul. Mi-e clar că nu putem salva decât pe acel/ acela ce se dorește salvat. Practic e vorba de momentul oportun al întâlnirii, de mâna întinsă cât să se ridice, iar restul muncii o face cel în cauză ( dacă crede în divinitate, apelând la ea; dacă nu crede, nicio grijă, există variante ptr orice gen de credință/ structură de personalitate/ perspectivă)
    E mai delicat când se întâmplă să te îndrăgostești de o persoană rănită. Dar opțiunea de a se vindeca au ba îi aparține. Ce aș face dacă, întâmplător, dragostea asta a mea n-ar vrea să se vindece, beneficiile secundare ale simptomelor fiind prea mari ? Păi mi-aș lua calul – asta dacă tot sunt o Ioană D’ Arc 🙂 – și înainte mi-ar fi drumul. Nu sunt sigură când mi-aș repara inima, dar aș avea grijă s-o fac. Alături de grija ca altădată să-mi parchez calul în altă poeniță. Asta însemnând că din ce-am trăit, am băgat la cap una, alta.
    De fapt e atât de delicat cu relațiile ce le construim/ trăim…

    Thumb up 3 Thumb down 0
    Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro Web analytics

catchy.ro