Iubitul meu…

Ana Barton

4 November 2013

… prieten, mai ştii cât de arogant mi s-a părut că eşti atunci când te-am văzut prima oară? La prezentarea aia de modă de la sfârşitul lui noiembrie 2011. Profesionist şi rece. Fix cum nu-mi place mie. Atunci când eu ţi-am părut ţie înfiptă şi-nţepată, plus cu aere de şefă. Exact cum nu sunt eu.

Pe urmă, ai reculat scurt şi imposibil de drapat, când ai aflat că suntem oarecum colegi. Şi pozele făcute-n spatele grilajelor negre, de Sfântul Nicolae, şi-apoi alea de la aniversarea mea, când m-am întins pe pavimentul care tot un decembrie trăia, ca şi noi, şi-a ieşit domnul acela cu buză de iepure pe care nu ştiam de unde să-l luăm, dar am stabilit amândoi că l-am văzut la televizor? Da, bărbatul acela cu voce de stentor care ţi-a spus: “Domnule, vă conjur, ştiu că sunt femei pe care ni le dorim întinse pe jos, cât mai bine-ntinse, dar domnişoara chiar nu pare una dintre ele!” Tu te-ai blocat, iar eu i-am răspuns, rugătoare: “Domnule, vă implor la rându-mi, lăsaţi-mă să mă târăsc, e ziua mea de naştere.” Şi-am râs toţi, iar tu ai făcut unele dintre cele mai frumoase fotografii.

Şi a venit încetul peste noi, cu încetul după el. Şi ne-am aflat pe-ndelete, cu toate frumoasele şi urâtele noastre, cu toate dulceţurile şi fierile-nfrunzite, cu zilele lungi şi nopţile turbate ale fiecăruia. Şi ne-am găsit ecorşeu unul în altul. Dezbrăcaţi de exerciţii de imagine. Fără machiaje şi fără nicio miză. Spunându-ne de toatele, de-a valma şi-n iureş ori trist şi apăsat. Şezând goi de artificii de fiecare dată. Goi şi drepţi, ca statuile renascentiste sau ca stâncile de râu. Nevrând să facem impresie unul asupra altuia. Şi sprijinindu-ne de fiecare dată unul pe altul cu ce ne-a dus sufletul. Iar eu, c-aşa a fost, mai mult eu, lovind în tine cu dragoste şi cu furie atunci când simţeam că te laşi pradă ţie, celui care-ţi pui singur greul de nedus între umeri. Pocnindu-te bărbăteşte şi fără preludiu fiindcă am vrut mereu să te ştiu fericit. Iar tu clătinând uşor capul a neîncredere în faţa cosânzenismelor mele care s-au dovedit prosteşti şi păguboase.

Noi doi ştim, de la noi, nu de la alţii, nici din cărţi şi nici din filme, că bărbatul şi femeia pot fi cei mai buni prieteni, iar pentru ca asta să se-ntâmple nu trebuie să-mpartă sânge. Că noi nu. De fapt, nu e niciun trebuie acolo. E o dragoste-nţeleaptă şi cuminte, numai bună de pus la rană. Iar rana-i multă. Promit să te lovesc oricând o să te simt asediat de tine însuţi. Să-ndrept pumnul drept spre tine, dar şi stânga să ţi-o răsfir deasupra tâmplei în aceeaşi dreaptă îmbrăţişare, dragul meu, cinstită şi cu răutate bună-n ea, cu violenţă dulce şi cu uimire, de fiecare dată cu stupoarea că prietenia e singura dragoste deşteaptă de care, dacă vrem, chiar avem parte. Nu-ţi mulţumesc, însă, te rog, dă-mi voie să mă nelimitez să te iubesc. Primeşti un grăuncior de sare de la mine?

Pe Ana o găsiți cu totul aici.



Citiţi şi

Nu se poate să fi fost ea. Decât dacă…

„Rămâi cu mă-ta!” Asta meriți!

Femeia cu ochii verzi

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
2,402 views

Your tuppence

  1. El, ea şi încă cineva | Catchy / 8 November 2013 11:15

    […] încă n-am găsit suflet feminin și suflet masculin. A, dacă vorbim de fizic și minte, ne împărțim până ce ne facem fire de praf purtate de […]

    Thumb up 0 Thumb down 0
    Reply
  2. Manuella / 6 November 2013 13:36

    Vreau să spun despre fotografie.
    Ai ştiut neştiind că tot acest zâmbet era pentru el! Pentru că se citeşte în ochi!

    Cred că cea mai frumoasă fotografie.

    Thumb up 2 Thumb down 0
    Reply
  3. Bărbaţii-s buni la altele | Catchy / 6 November 2013 12:49

    […] Vorbim în fiecare zi, în fiecare noapte, uneori chiar și în somn, ba chiar și telepatic. E cel mai bun prieten al meu și mă ajută cu orice am nevoie, așa cum și eu îl ajut pe el. Mai ales când punem la cale […]

    Thumb up 0 Thumb down 0
    Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro