Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

Jogging, a doua lecție – exclusiv pentru femei

11 May 2018

– continuare de aici – 

Să te aduni pentru a doua ieșire la alergat cu tine însăți și, poate, un câine este destul de dificil. Recunosc asta. Cu atât mai mult cu cât prima a fost specială, ai fredonat, ai dansat, ți-ai găsit un oarecare ritm interior și nici nu ai făcut febră musculară (gândurile sunt ușor de dezmorțit și de pus în formă – e în natura lor să alerge).

Dar nu trebuie să renunți, mai ales că, în această a doua lecție, poți fi tu, nu e nevoie să eviți stări, emoții, amintiri… au contraire, le chemi la dans și le lași să te joace până îți sar pantofii (pardon, adidașii).

Sigur se vor aduna multe activități: mâncare sau curățenie de făcut, treburi de serviciu neterminate și, din neatenție, aduse acasă ca pe-o gumă de mestecat lipită pe talpa pantofului, familie de repus în normalitatea serilor de dinaintea unei noi zile de școală, muncă, dar nu ai de învins decât prima secundă de piedică mentală care se interpune între tine și jogging, între zarva sacrificiului zilnic de femeie și șansa ta evadare, de încărcare a bateriilor.

jogging

Îți pui pantofii sport, ceva ușor, căștile în urechi și tragi ușa cu zgomot în spatele tău – să tresară gândurile stresante și să se împrăștie puțin, suficient cât să ai energia să începi să-ți alergi constant primele minute.

Respiri și asculți melodiile de care ai fost obsedată (recent sau cândva) – cântece care să-ți stârnească stări, chipuri, locuri… Lasă- le să te copleșească și continuă să fugi de ele, înspre ele, de fapt, înspre tine așa cum ești: cu trecut și prezent, pentru că un viitor sănătos le are pe cele două încorporate, îmbrățișate, acceptate, înțelese…

Eu alerg pe obsesiile mele: Cloud nr 9 – Bryan Adams, Hero – Enrique Iglesias, Corazon de papel – Julio Iglesias, Asi fue – Huan Gabriel, Dacă ai ști – Direcția 5, Sebastien feat Hagedorn – High on You, Kisses back – Matthew Koma…

Când te năpădesc atâtea stări din timpuri diferite, de intensitatea contrastantă, o să vezi că alergi mai repede și mai mult, timpul se evaporă și începi să te simți așa cum ești: puternică, complexă, complicată, tânără (tinerețea chiar este o vârstă a sufletului… ești cum te simți, ești cum alegi să acționezi, ești măsura sacrificiului zilnic).

Nu-i bai, dacă te cuprinde nostalgia unor stări trecute, a unor decizii amânate sau prost luate!

Când îmi trec prin minte aceste lucruri, sunt la capătul traseului meu de fiecare seară… Sasha (câinele meu) se oprește să vadă ce am de gând și eu mă opresc să văd ce am de gând…

Mă urc pe bordura unui cap de pod pe sub care se scurge apa din pădurea din spatele meu… e o prăpastie în jos și-mi zic: oare Sasha ar sări după mine, dacă m- aș arunca în gol! Întrebare idioată, pentru că nu aș sări niciodată… am atâtea motive să-i zâmbesc, de la distanță, hăului și să-i mulțumesc că-mi arată ce „criminale” sunt gândurile negre din minte, găurile negre din univers, prăpastiile întunecate din cotidian.

Dacă nu te sperie trecutul cu cântecele lui de sirenă, cu slăbiciunile pe care ți le cunoaște, cu amintirile de care ți-e rușine, ce-ți poate face un prezent care stă în mâinile tale și pe care ești liberă să-l pui la punct, dacă trebuie.. 🙂

Crede-mă! Ești atât de pregătită pentru a treia lecție de jogging!

Guest post by Clara Tîrcă

Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂

Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro



Citiţi şi

Casa părintească

Dulceața de caise 

De ce se arată spre diaspora cu degete muiate în rahat

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
1,316 views

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro