Jogging printre morţi

Liliana Angheluță

3 October 2013

Sicilia!

Plaja Manno Rozzo, Sampieri, provincia Ragusa.

O barcă de lemn, un pic mai lungă de 8 metri ,se apropie de mal.

Vine de departe!

E plină de refugiaţi care se agaţă unul de altul în încercarea de a-şi menţine echilibrul. Marea e agitată, valurile-s mari! Aproape de ţărm, barca se-nţepeneşte într-o denivelare stâncoasă.

Sunt peste 120 de suflete între mare şi pământ. Femei, copii, necăjiţi ai lumii…

Traficanţii, posesori ai bărcii, fac negoţ bun cu cei ca ei, cer bani grei pentru a-i ajuta să fugă de foame, de război, de iad!

Acum, tot ei îi abandonează! Le ordonă să se arunce în apă, să înoate până la ţărm. Unii o fac! Alţii încep să strige, înspăimântaţi; nu ştiu să înoate.

Imploră, ţipă…nimic de făcut! Sunt împinşi cu forţa, cei care încearcă să se mai agaţe de ceva sunt loviţi!

O tragedie petrecută în văzul turiştilor de pe plajă. Se intervine, se dă alarma, ajung forţele de ordine, ambulanţe…

Refugiaţi sleiţi de puteri se îndepărtează în grabă, sperând să se ascundă, să dispară pe marele nou continent. Alţii se prăbuşesc pe nisip, primesc primul ajutor… Alţii… mor! Sunt 13 la număr!

O poveste tristă, care se repetă destul de des.

Ceea ce m-a uimit însă a fost imaginea unei tinere care făcea jogging!

Drumul ei era chiar pe acolo şi nu s-a oprit o clipă măcar.

Nici nu s-a uitat în jur! Alerga printre cei care respirau cu greutate, printre corpurile fără viaţă…

Indiferenţă, egoism…Ce-i păsa ei?!

Asta-i lumea de când lumea: unii îşi ard caloriile, alţii îşi ard vieţile.

Unii au totul, alţii… mai puţin decât nimic!

Şi, mai mult ca sigur, nu vor avea niciodată! Poate pentru că au alergat într-o direcţie visată, dar greşită!



Citiţi şi

„Chiar ṣi aici trăiesc oameni?”

Săpunul, moartea pasiunii

Georgia

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
466 views

Your tuppence

  1. Deraierea de pe şine | Catchy / 12 November 2013 15:56

    […] Dar cauza, cauza doamnelor și domnilor, unde e? Ce a dus cu adevărat la deznodământul tragediei? […]

    Thumb up 0 Thumb down 0
    Reply
  2. Dr.Corina Santmire / 6 October 2013 0:05

    Ne-am pierdut sufletul atunci cand suferinta altora inceteaza sa ne atinga. Moartea altora. Sa nu uitam ca doar sansa ne desparte de a fi noi, fiecare dintre noi, unul dintre cei aruncati din barca in moarte – sansa de a nu ne naste unde ne-am nascut. E timpul sa deschidem ochii larg inspre lume: tari inecate in sangele razboaielor interminabile, inecate in aer irespirabil imbibat cu Sarin, natii macinate de foamete si bolii. Oameni care nu au nici o sansa reala. Majoritatea dintre ei. Si atunci sa realizam relativitatea realitatii in care ne nastem. Avem posibilitati. Optiunea de a ne crea, inventa drumul, ascendenta, nu usor, dar real; optiunea de a nu ignora suferinta altora. Visez la o lume in care sa ne pastram sufletul. Fiecare, dar absolut fiecare dintre noi.

    Thumb up 0 Thumb down 0
    Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro