Mâncatul la români

Monica Nistorescu

8 August 2013

Servitul mesei e deopotrivă artă și știință, mai puțin la români. Noi mâncăm mult, prost și fără maniere.

Să vă spun un banc, poate îl știți, poate nu, dar pe mine mă va ajuta mult în scurta mea poveste despre români și mâncare. Un turist străin în vizită pe meleagurile noastre, rătăcit în capitala sufocată, oprește mașina lângă doi polițiști, cerându-le ajutorul pentru a găsi o anumită stradă. Întreabă în engleză, apoi, dându-și seama că polițiștii nu cunosc limba perfidului Albion, o dă pe franceză, continuă cu germana, cu un ultim efort își valorifică bruma de cunoștințe de italiană, după care, sastisit și realizând că vajnicii apărători ai ordinii publice nu cunosc niciuna dintre aceste limbi, demarează în trombă. Unul dintre polițiști se uită cu admirație în urma mașinii și-i spune celuilalt: „Ai văzut, bă, ce de limbi știa ăsta?” Colegul său i-o retează scurt: „Da. Și la ce i-a folosit?”

Zilele trecute, o cucoană proaspăt întoarsă de la Paris îmi spunea că nu înțelege de ce întreg mapamondul face atâta caz de bucătăria franțuzească, pentru că ea nu a putut mânca aproape nimic acolo, după care a conchis ritos: ”Tot mai bune sunt sarmalele noastre românești!” Doamna în cauză, o prosperă femeie de afaceri cu un cont cu multe zerouri în bancă, călătorise de la Revoluție încoace în patru zări și peste patru mari, dar, vorba bancului: „La ce i-a folosit?”.

Că românul mănâncă mult și prost, nu-i o noutate. O spun statisticile ce indică un procent de peste 45% de oameni supraponderali în România, cărucioarele burdușite din supermarketuri, sărbătorile legale, religioase sau electorale, însoțite invariabil de mirosul usturoiat al micilor și cârnaților stinși cu bere băută din pahare de plastic, burțile revărsate ale bărbaților, chiar tineri, chenăruite de maiouri rulate pe piept ș.a.m.d.

Mai trist e faptul că noi nici nu vrem să învățăm ce și cum să mâncăm! Ca în multe alte domenii, avem o incredibilă rezistență pasivă în a experimenta, învăța, acumula, decela și rafina comportamentul nostru alimentar.

Dacă ceri într-un restaurant un mușchi de vită „în sânge”, vei primi cel mai probabil unul „mediu”, preparat pe gustul bucătarului, căci totul se prăjește, frige și coace excesiv. Asezonarea fripturii de miel cu rozmarin și cimbru „strică gustul cărnii”, iar înlocuirea uleiului de floarea-soarelui cu cel de măsline „schimba gustul” mâncărurilor, de bună seamă în rău. Peștele, indiferent de soi, se prăjește invariabil în tigaie tăvalit prin mălai sau făină și se însoțește obligatoriu cu mujdei de usturoi. Pâinea trebuie să fie musai albă, și lista poate continua la nesfârșit.

Am depășit, slavă Domnului, faza în care o masă copioasă era acompaniată de cabernet sauvignon îndoit cu pepsi sau cola, dar nici acum nu suntem mult mai bine. Acum se bea Campari orange, whisky sau gin tonic pe tot parcursul mesei, șpriț rece de vin alb sau vin roșu, neapărat la temperatura camerei și, cum românilor le place să-și încălzească excesiv locuințele și spațiile publice, se bea vin roșu la 24 grade Celsius!!!

De cealaltă parte, există un alt soi de români, al căror „rafinament culinar” depășește orice imaginație.

Ei comandă la o cabană din creierul munților, în admirația nedisimulată a comesenilor și perplexa neputință respectuoasă a chelnerilor, cocktail de fructe de mare parfumat cu lime, cum au mâncat ei anul trecut în Dubai, Branca Menthe, la o cherhana pierdută în Delta Dunării sau o sticlă de Chateau Laffitte într-o cârciumă din Buhuși. Și, lucru deloc de neglijat, își beau cafeaua doar cu zahăr brun!

Între aceste două extreme, există totuși un domeniu în care românii s-au aliniat cu entuziasm la standardele europene și de peste ocean, iar acesta este vastul imperiu fast-food. Hamburgerii, pizza, aripioarele de pui picante și cartofii prăjiți, toate le plac la nebunie, ca să parafrazez o reclamă. Copiii cu părinți înlesniți material își sărbătoresc zilele de naștere în faimoasele localuri fast-food și întâlnirile romantice se consumă în fața unui hamburger cu rondele de ceapă caramelizată, udat din belșug cu milk-shake cu aromă de fragi.

E de la sine înțeles că o astfel de stare de lucruri poate propulsa o persoană care cunoaște elementele de bază ale unei bucătării și alimentații oneste la rangul de guru culinar, cu emisiuni televizate, cărți de gastronomie și verdicte ineluctabile despre aproape orice ține de mâncare, pe principiul potrivit căruia „În țara orbilor, chiorul e împărat”

În final, cu intenția declarată de a vă deveni iremediabil antipatică, trebuie să-l citez pe Lenin cu faimosul său slogan ”Învățați, învățați, învățați!” Să pregătești bucatele cu dragoste și pricepere, din ingrediente proaspete, cu ierburi și mirodenii aromate, într-o ordine armonioasă și plăcută palatului gurii și stomacului, să le servești în porțelanuri delicate, să torni băuturile în pocale străvezii de cleștar și să le potrivești fiecărui soi de mâncare e, până la urmă, deopotrivă artă și știință, și nu face altceva decât să înfrumusețeze viața noastră, deci merită osteneala.



Citiţi şi

Săpunul, moartea pasiunii

Doamna May

Îi judec de-i iau toți dracii, îi fac praf pe internet și iau mii de like-uri…

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
9,144 views

Your tuppence

  1. o femeie / 18 December 2014 10:01

    Inca o generalizare exagerata. Da, sunt multi cu probleme de greutate, dar obezitatea nu se leeaga de ce mancam: ci de CAT mancam. Da, putem manca si o sarma din cand in cand, si carnea bine gatita, si maioneza si piine alba etc. Si francezii mananca piine alba (vezi baghetele). Ce au ei in plus fata de romani:
    -portii mai mici
    -mult peste/fructe de mare (la cat litoral e firesc)
    -clima mediteraneana si caldura mediteraneeana si legume/fructe atasate
    -un pahar de vin la masa, nu sticla

    Eu pana acum am indentificat 4 cauze ale problemelor alimentatiei la romani:
    -prajit peste/cepa/carne tot!!
    -mamaia care insista sa mananc tot din farfurie
    -replica la adresa doctorului: “lasa ma, ca ce stie el”
    -dus totul la extrem: mancat prea mult, baut prea mult, fumat prea mult, lene cat mai mult

    Nu e insa atat de grav!! avem multe piete cu produse locale, multe mancaruri traditionale f. valoaroase: muraturi, praz, sfecla rosie, urzici, etc. pana si porcul din gospodarie e mai sanatos decat orice alta carne din supermarket. Doar sa nu exageram cu asta.

    Thumb up 1 Thumb down 3
    Reply
  2. Corina / 17 December 2014 15:15

    Chiar asa? Prin cate tari ai fost, sa vezi cum se mananca? Sa vezi cati oameni supraponderali/obezi sunt? Asa ne place noua sa spunem: “numai la romani vezi asa ceva!” Oameni de proasta calitate vezi peste tot. Oameni care mananca mult si prost sunt peste tot. Oameni necivilizati, care lasa gunoaie in urma (desi nu are nici o legatura cu articolul, dar vad ca se face referire) sunt iarasi peste tot. Deci? O generalizare fara rost. Este primul articol scris de tine pe care-l citesc, dar ca sa raman la stereotipuri… cred ca si ultimul.

    Hot debate. What do you think? Thumb up 9 Thumb down 3
    Reply
    • eu / 3 May 2015 21:45

      exact asa! si nici o generalizare, este purul adevar, frumos mestesugit in vorbe faine.

      faptul ca mere stricate sunt in orice livada nu inseamna ca ajuta livada noastra cu ceva.

      Thumb up 2 Thumb down 0
      Reply
  3. Io / 13 July 2014 17:29

    Ma gandeam ca articolul a fost scris acu vreo 10 ani. Dar mare fu surpriza, ca e din 2013.
    Ne comparam cu francezii? Hai, zau asa?
    Pai daca luam alti europeni in calcul, sinceri sa fim, tot suntem undeva sus pe scara.
    Hai la austriecii, care se lauda cu snitzelul cat farfuria, plin de pesmet, fript intr-o oala cu ulei, asezonat cu o salata de cartofi plina de ulei. Mergi la unguri si-ti trantesc atata carnaraie in farfurie incat te gandesti ca e mai bine sa iei un colebil preventiv, ca nu se stie. Nemtia? Cine se pune cu ciolanul lor sau carnatii pe varza calita?! Cehi: sosurile lor imi dau indigestie numa cand ma gandesc la ele. Si tot asa…
    Pot sa fac imediat o lista cu restaurante bune in Romania. Important e, sa vrei sa le vezi, sa intelegi ca Romania, nu inseamna numai varza a la Cluj si sarmale cat pumnu’.
    Ca unii mananca doar sa-si umple stomacul, pentru ca altfel nu le permite portofelul, e vina altora, nu a papilelor lor.
    Inca o referire la Franta: cat costa acolo o supa, o masa la un restaurant bun? Cat costa in Romania?
    Si peste toate astea, la ce restaurante faceati referire cand ati scris articolul?

    Well-loved. Like or Dislike: Thumb up 15 Thumb down 1
    Reply
    • eu / 3 May 2015 21:47

      si uite asa nu a ramas nici un neam fara eticheta…daca atat ati priceput din gastronomia tarilor pe care le-ati vizitat…trist, foarte trist.

      Thumb up 0 Thumb down 0
      Reply
  4. Gigi ea / 13 July 2014 12:09

    Va contrazic la partea cu bucataria frantuzeasca: toti prietenii mei francezi sunt DISPERATI dupa mancarea romaneasca, repet, disperati. Asa ca hai sa nu ne mai biciuim cu complexe de inferioritate, romanii mananca foarte bine. Doar ca prea mult si aiurea (ore, amesteca de toate etc), aici sunt de acord. Iar eu, dupa 4 ani in Franta ma abtin cu greu sa nu le spun ca ceea ce mananca ei ca delicatese la noi se cheama “mancare de dat la porci”: vezi dovlecei, linte, bame, urzici si alte chestii fara gust. Atuul gastronomiei frantuzesti il reprezinta sosurile, pentru a da gust unor chestii deseori fade. Atuul bucatariei romanesti il reprezinta diversitatea, consistenta, calitatea de multe ori bio a ingredientelor.

    Well-loved. Like or Dislike: Thumb up 15 Thumb down 4
    Reply
    • eu / 3 May 2015 21:37

      @gigi ea

      ma indoiesc ca francezii sunt disperati dupa mancarea romaneasca…chiar foarte tare.

      mancarea pe care dvs o etichetati de “dat la porci” este alcatuita din vegetale care pe langa faptul ca ar diversifica banalul si acelasi meniu romanesc, este plina de vitamine necesare unei diete balansate.

      nu exista diversitate in bucataria romaneasca. exista sfanta ciorba, sfanta friptura si sfintele aperitive (mezeluri si branzeturi) si variatiuni pe aceeasi tema dar… nu diversificare. nu numai atat dar nu se pune nici un accent pe prezentarea mancarii si Vegeta este ingredientul minune al oricarei ciorbe sau supe…iar cand se bea “vinisorul” de Murfatlar (dulce, mereu vin dulce!… ca vinu’ acru…cine l-o mai inventat si pe ala?) se umple paharul pana la buza de sus…asa, sa fie! ca vorba aia, ce stie italianu si frantuzu’ sa il puna pana unde diametrul paharului ii hal mai mare ca “sa respire”? nope! plin sa fie! ca suntem romani, avem de unde si sa dovedim ca avem!

      da sunt si restaurante bune in ro, neaccesibile romanului de rand ca…costa. da costa, ca orice pe lumea asta insa…sa prepari mancare ca intr-unul din aceste restaurante sau ca cele de peste hotare nu presupune sa ai stele “Michelin”.

      iei o carte (in romaneste, cu specific frantuzesc, spaniol etc), iti aduni ingredientele din gradina si din cotet si…te pui pe muncit… insa vezi tu ca noi romanii avem o mare hiba! friptura, ciorba si telemeaua NU presupun prea mult efort si zero creativitate si…de aia si din multe alte motive inchipuite, ca de obicei, “romanu’ ii hal mai tare din parcare” acum si din vecii vecilor, amin.

      produsele bio romanesti…pana si mama si bunica dau rosiile cu “piatra vanata” sa nu se manaze si puilor de la tara le dam ingrasaminte sa fie “mari si tari” ca stapanii lor. nu zic ca nu se practica si agricultura bio in ro, ba da insa aia cu adevarat “bio” e sub ochiul vigilent al europeanului care a investit in ferma bio romaneasca (fie el UE si fondurile ei, fie cetateni privati europeni investitori in “fascinanta romanie”).

      din pacate romanu’ are o imensa problema: frustrarea …pe o gramada de planuri si cand o simte, neaga, nu pricepe si esueaza in a aprecia unicitatea si frumusetea aluia de la granita cu el sau de mai departe si a ogorului de la 2 cm de al lui.

      daca suntem atat de buni gastronomi…unde-s Michelin-ele???

      d-na/d-saoara Nistorescu,

      frumos scris (v-am citit si celelalte articole) si realist scris insa…aveti un vad mic care pricepe…ca restu’ sunt in jurul ceanului.

      Thumb up 4 Thumb down 0
      Reply
  5. Vris / 13 July 2014 3:50

    Pe buna dreptate in Viscri sunt interzise termopanele..

    Thumb up 0 Thumb down 0
    Reply
  6. Claudia / 24 October 2013 13:57

    Ce generalizare putin adevarata…
    Cu ce tara faceti comparatia cand, parafrazez, spuneti ca romanii sunt obezi, ca fast-food-ul este la mare cautare, ca tinerii obezi au maieurile rulate pe burtica?

    Exista aceasta categorie, dar “Mancatul la romani” ma include si pe mine, si pe cei apropiati mie – si departe de personajele aparute in scrierea dumneavoastra, cat si pe dumneavoastra. 🙂 Va simtiti romanca? Trasaturile de mai sus vi se aplica? 🙂 Cred ca nu, dar nu este placut pentru ‘romanul’ de rand sa auda ce rau e privit. De catre un alt roman.
    And yet again…ce generalizare. Bine ca scrieti frumos ca forma. 🙂

    Well-loved. Like or Dislike: Thumb up 14 Thumb down 3
    Reply
    • sensei / 13 July 2014 6:30

      claudia, inteleg ca te simti atinsa in demnitatea de romanca, dar asta e tristul adevar. Nu conteaza ca tu si/sau prietenii tai nu se regasesc in textul de mai sus, mai raman milioane de romani care EXACT asa se comporta. Sunt mitocanii care umplu pajistile cu gratare, lasand munti de gunoaie in urma, cei care fac chefuri in cimitire sau blocheaza strada cu corturi si mese intinse. Da, romanul mananca mult si prost! Ce folos ca exista un procent mic, infim, de oameni civilizati si atenti la ce si cat baga in gura, este nesemnificativ. Asa ca nu te mai oripila, asta este adevarul.

      Hot debate. What do you think? Thumb up 9 Thumb down 4
      Reply
  7. anca / 12 August 2013 19:22

    Asta da, great piece!
    Asa suntem noi romanii, insa mai este categoria aceea din care faceti parte si dvs.: “Să pregătești bucatele cu dragoste și pricepere, din ingrediente proaspete, cu ierburi și mirodenii aromate, într-o ordine armonioasă și plăcută palatului gurii și stomacului, să le servești în porțelanuri delicate, să torni băuturile în pocale străvezii de cleștar și să le potrivești fiecărui soi de mâncare e, până la urmă, deopotrivă artă și știință, și nu face altceva decât să înfrumusețeze viața noastră, deci merită osteneala.”
    Eu in asta ma vad, pentru ca munceam in bucatarie de-mi ieseau ochii sa fac bucate perfecte numai cu manutele si cu prieperea mea. Ce-i drept, ajutau si sfaturile altor gospodine, impartasite fumos pe site-urile culinare….

    Hot debate. What do you think? Thumb up 5 Thumb down 4
    Reply
  8. Mona / 8 August 2013 23:59

    Mare dreptate aveti simpatica Doamna!

    Thumb up 2 Thumb down 4
    Reply
  9. Daiana / 8 August 2013 20:57

    Felicitari!

    Thumb up 1 Thumb down 3
    Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro