Maratonul – alergarea spre tinereţe (mini-interviu cu Valeria van Groningen)

Mihaela Cârlan

4 October 2011

Cum tot ne preocupă descoperirea unui elixir pentru tinereţea, dacă nu veşnică, măcar mai de durată, iată că ştiinţa susţine credibil clişeul că vârsta nu contează, sau cel puţin nu atât de mult pe cât credeam, şi că eşti atât de tânăr pe cât îţi este spiritul: între timpii de alergare ai participanţilor de 20 de ani şi ai celor de 50 nu există diferenţe relevante! Asta da, veste bună!

 Age is just a number devine brusc o realitate încurajatoare, dacă te uiţi pe nişte date comparative publicate de o echipă de cercetători de la Universitatea din Köln. Aceştia au monitorizat timpii a peste 400.000 de maratonişti cu vârste între 20 şi 79 de ani şi au ajuns la fericita concluzie că sportivii mai în vârstă sunt în măsură să menţină un grad ridicat de plasticitate fiziologică până târziu în viaţă. Numărul de alergatori care au terminat maratoane în Statele Unite, unde se desfăşoară 7 dintre cele mai mare 15 curse din lume, a crescut de la 25.000 în 1976, la 507.000 în 2010. În 1980, vârsta medie pentru un alergator de maraton era de 34 de ani pentru bărbaţi şi 31 pentru femei. Anul trecut, media a fost de 40 pentru bărbaţi şi 35 pentru femei, iar alergătorii peste 40 de ani reprezintă 46% din totalul celor care au terminat cursa în 2010, comparativ cu doar 26% în 1980.

Ei, bine, după ce afli poveşti aproape incredibile ajungi nu doar să-i admiri pe aceşti tenace alergători de cursă lungă, ci să vrei răspunsuri la întrebări inerente, cu speranţa că nu e totul atât de greu pe cât pare la prima vedere şi că ai putea şi tu să alergi de fapt spre tinereţe şi sănătate şi nu dupa ele. Cine pretinde că nu-şi doreşte să trăiască mult şi bine, este fie ipocrit, fie îngrozitor de leneş. 🙂

Şi pe cine altcineva mai potrivit aş fi putut întreba, dacă nu pe Valeria van Groningen, sportiva care a fondat şi a înscris Maratonul de la Bucureşti în circuitul internaţional.  

Să fie, Valeria, secretul tinereţii fără bătrâneţe în maraton? Eu zic că da. După fiecare 10 km alergaţi mă simt mai tânără şi alergarea mă face să gândesc pozitiv, să fiu în formă bună şi fizic, şi psihic. Dacă alergi un maraton, ajungi să te cunoşti mai bine. Eu am întâlnit alergători de peste 60 de ani care au timpi de 3 ore la maraton. Dar totul depinde de antrenamente, de timpul liber pe care îl ai pentru asta, şi dacă lucrezi 10 ore pe zi, dar faci doar 30 de km pe săptămână, nu este destul pentru a avea un timp bun. Însă la un maraton nu contează atât timpul obţinut, cât terminarea celor 42km şi 195 m de alergare şi depăşirea limitelor tale.

Numărul alergătorilor de maraton şi media de vârstă au crescut în toată lumea. Ce crezi că îi motivează? De unde interesul? Şi cum e cu Maratonul nostru? Adevărat, sunt maratoane foarte mari ca cel de la New York , Londra sau Berlin, care au peste 40.000 de alergători. Sper ca şi Bucureştiul să ajungă în timp la fel de mare, deşi noi nu prea avem cultura sportului de masă. Dar din 2008, de la prima ediţie a Maratonului Internaţional Bucureşti, a crescut vizibil numărul participanţilor. Din ce în ce mai mulţi tineri aleargă prin parcuri, se organizează mai multe maratoane şi în alte oraşe ale ţării – Cluj, Oradea, Moeciu, Piatra Craiului, iar motivaţia pentru alergare, la fel ca peste tot în lume, este modul de viaţă sănătos. Cunosc băieţi din România care au avut peste 140 kg şi după ce au început să alerge au ajuns la 80 kg, iar acum aleargă trei maratoane pe an. În general, mulţi oameni încep să alerge după pensionare , fiindcă au mai mult timp liber şi motivaţia de a participa la concursuri internaţionale.

Care ar fi primii paşi dacă vrei să te apuci de alergat? Un control medical – un test cardio, să se înceapă cu alergare uşoară alternată cu mers. O să fiţi surprinşi cât de repede se îmbunătăţeşte condiţia fizică. Apoi, la fel de important este să ai o dietă corectă, să-ţi stabileşti obiective rezonabile, să fii disciplinat şi, nu în ultimul rând, să ai un echipament adecvat. Odată ce începi să alergi şi te simţi bine, devii dependent de alergare, este ca un drog şi nu vei renunţa niciodată, pentru că cine ar renunţa la starea de bine, la a se simţi tânăr şi sănătos.  

Soţii van Groningen sunt supli şi degajă un aer de fericire greu de dobândit ori de mimat. Să fie şi pentru că faceţi sport împreună? În general suntem foarte ocupaţi, soţul meu munceşte zi-lumină şi atunci clipele împreună sunt preţioase, iar noi le petrecem alergând, citind, ascultând muzică. Când alergăm 20 de km la un antrenament facem planuri, vorbim mult, despre copii, despre aceleaşi lucruri despre care alţii vorbesc stând în casă.
 
Aşadar, doamnelor şi domnilor, în loc să vă certaţi la bloc, alergaţi împreună spre deloc iluzoria stare de bine pe care mişcarea în aer liber v-o poate aduce cu un minim efort şi un maxim de voinţă. Şi, pentru început, ieşiţi în zilele Maratonului, 7-9 octombrie, măcar la privit alergătorii. Va fi o bună lecţie de viaţă, care tot o cursă lungă, şi uneori deloc uşoară, este. 
 
Traseu
Punct de plecare şi sosire Piaţa Alba Iulia. Alergătorii vor înainta pe Bulevardul Unirii, până la Piaţa Unirii, apoi vor coborî pe Splaiul Unirii, până la intersecţia cu Şoseaua Mihai Bravu, se vor întoarce pe aceeaşi arteră, dar pe celălalt sens, vor străbate strada Mircea Vodă, vor reveni, pe Bulevardul Unirii, în Piaţa Alba Iulia, de unde se va face un ocol pe Bulevardul Burebista şi Bulevardul Decebal. 


Citiţi şi

Profesor pentru o Zi în sprijinul proiectului Fiecare Copil în Grădiniță

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
2,136 views

Your tuppence

  1. Danut Grigore Givan / 13 October 2011 22:02

    Apreciez articolul considerand ca este un factor generator pentru vectorialitatea unei culturi a sportului in masa. Interesante datele publicate de cercetatorii Universitatii din Koln. Dar…, eternul dar, nu sinonimul cadoului, ci al neindoielnicului spirit romanesc, ce ne facem cu lipsa de cultura a intretinerii frumosului de langa noi in sensul de curatenie a mediului inconjurator si a maleabilitatii interumane?
    Cum sa iesim sa alergam cand de la primii pasi parcursi in afara casei, calcam in excremente ale animalelor de companie? Nu invinuiesc aceste patrupede de companie, ci animalul acompaniat pentru lipsa de educatie civica.
    Cum sa alergi si sa ignori gunoaiele aruncate?
    Mai greu este pentru sexul feminin in practicarea acestui sport deoarece de multe ori sunt victimele batjocurii, ale privirilor jignitoare si nu de putine ori ale expresiilor vulgare din partea unor……sa fiu delicat…..semeni.
    Din nefericire pentru natia romana, suntem repetenti la capitolul aprecierea si intretinerea frumosului cat si al comportamentului civilizat.
    Sincer, apreciez articolul cat si frumusetea autoarei articolului.
    Cu respect.

    Thumb up 0 Thumb down 0
    Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro