Marile iubiri pierdute se tac

Liana Vatamanu

4 July 2016

liana vatamanu (2)Când am plecat, ai fost prea mândru să îmi spui: rămâi!

Când am plecat, am fost prea mândră să-mi întorc privirea spre tine și să-ţi citesc ultimul gând.

De-am fi facut-o măcar unul dintre noi, poate nu am mai fi avut ce să ne reproșăm: tu, că nu ai vorbit… eu, că nu te-am privit. Dar n-am făcut-o!

De atunci, viața noastră n-a mai avut nimic în comun, eu pe un drum, tu pe un altul, până la întâlnirea aceea neașteptată care ne-a luat prin surprindere pe amândoi.

Eu la o masă într-un restaurant, tu, la o altă masă în același restaurant. Într-un oraș în care, cel puțin eu, nu mai fusesem niciodată.

Nici unul dintre cei care ne însoțeau pe fiecare dintre noi nu știa povestea. Povestea mea, povestea ta, povestea noastră. Doar a noastră. Povestea unei mari iubiri pe care amândoi am ascuns-o undeva în sufletele noastre, ferită de ochii curioși ai celor pe care i-am primit mai târziu în viețile noastre. Pentru că marile iubiri pierdute se tac.

femeie restaurant

De aceea, toți au crezut că tăcerea care s-a lăsat peste noi, că privirile noastre care se intersectau și zăboveau îndelung și uimite asupra celuilalt e o atracție de moment, fiindcă simțeau că și tăcând vorbim…

N-au văzut plânsul din ochii tăi și nici lacrimile care picurau neoprit în sufletul meu, înecându-l. Și nici nu le-au bănuit. Doar simțeam zâmbetele lor amuzate, nu aveam timp să le văd.

Iar ei vedeau doar ceea ce credeau că văd: atracția. Nu durerea, nu regretul, nu dragostea.

Cine ar fi putut bănui că, după ani, mai poți privi pe cineva ca la o primă întâlnire?

Atunci, prea târziu și tăcând, ne-am spus unul celuilalt, că dragostea nu moare… dar că, odată călcată în picioare, nici cale de întoarcere nu mai are!

Pe Liana o găsiţi întreagă aici.

Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂  Trimite-ne textul pe office@catchy.ro.



Citiţi şi

„Honey, o să fie bine!” N-a fost!

Trebuie să încetez, trebuie să nu mă mai gândesc la Zelda

E mai bună o iubire adevărată neconsumată și dureroasă sau o minciună frumoasă?

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
14,929 views

Your tuppence

  1. Tania Lupu / 6 July 2016 2:51

    Daca ne-am aminti destu de des ca nu avem decat o viata poate am inceta sa o stricam iremediabil cu tot felul de “principii”. Cand faci prostia sa renunti la marea dragoste a vietii tale si Soarta se indura de tine dandu-ti a doua sansa nu mai stai sa filozofezi … multumesti, aprinzi o lumanare de recunostinta sau chiar mai multe, si-ti traiesti dragostea incercand sa compensezi timpul pierdut. Sa renunti pentru a doua oara e de-a dreptul imbecilitate.

    Thumb up 7 Thumb down 0
    Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro