Monica Lovinescu despre Parisul României

catchy

5 November 2013

Este Parisul exilului românesc, nu vreun altul. Sunt vremurile în care cei mari ai culturii noastre au scăpat de urgia comunistă, refugiindu-se în Franţa. Ori erau deja acolo, la studii, şi-au ales să nu se-ntoarcă într-un loc ce nu mai era pentru ei acasă. E un timp al marilor prietenii, dar şi al sărăciei, al indiferenţei şi-al judecăţii, al creaţiei şi-al parcurgerii relaţiilor şi-n forma râsului homeric.

Monica Lovinescu îşi povesteşte, cu detalii care uneori electrocutează, iar alteori îngheaţă, în cartea La apa Vavilonului exilul parizian, făcând portrete vii, nu întotdeauna şi frumoase, celor care i-au fost aproape, sufleteşte, intelectualiceşte sau doar prin frecvenţa vizitelor. Îi regăsim pe Eugen Ionesco, Mircea Eliade, Emil Cioran, Constantin Noica, dar şi nume care nu ne sunt cunoscute decât, poate, prin rezonanţa lor în epocă – într-o frescă pe model bizantin, aceasta prin siguranţa tuşei şi vivacitatea culorilor.

„[…]Da, cartea e stufoasă, dar teribil de îmbogățitoare prin substanța ei anecdotică enormă: indicele de nume conţine aproximativ 2.000 de intrări, iar ele reprezintă, desigur, numai o selecție din tot ce se găsește în carte. Lumea intelectuală românească dinaintea plecării Monicăi Lovinescu în Franța, în 1947, așa cum se ramifica ea din societatea de la cenaclul Sburătorul și pe care co­pilul lui E. Lovinescu o cunoscuse nemijlocit (Camil Pe­trescu, Constant Tonegaru, Ion Barbu, Lucian Blaga s.a.); figurile tinerei generații în care Monica Lovinescu în­cepuse să se miște autonom ca studentă la București; apoi lumea exilului românesc de primă oră de la Paris, cu marile nume (Eliade, Cioran, Ionesco, Vintilă Horia, dar și Stephane Lupasco, Luc Badesco, Mihai Farcăşa­nu și Constantin Vişoianu, Grigore Gafencu, Elena și Maria Brătianu etc.). […]“

Detaliat, puteţi citi aici şi aici despre această carte care nu te lasă nicio clipă să ieşi din emoţie. Şi nu uitaţi de volumul căruia Monica Lovinescu i-a ales drept titlu începutul primului verset al unuia dintre psalmii exilului babilonian – 136,  al regelui David.



Citiţi şi

„Chiar ṣi aici trăiesc oameni?”

Aici suntem, Georgia!

Sentimentul ăla copleșitor al sărăciei fatale…


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
754 views

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro