Ne tâmpim, e sigur!

Cristina Lincu

18 October 2015

„Când s-a născut… cutare personalitate? În ce an a avut loc nu ştiu ce eveniment? Auzi, dar pe actorul ăla… din filmul…cum îl cheamă?” Cum răspundem azi la aceste întrebări?… Păi aia e, că nu răspundem. Că nu mai ştim. Că am uitat. Că „nu mă mai ţine memoria”, că „Doamne, ce uituc sunt” şi că, vorba unui politician pitoresc, „goagăl”, furnizor de informaţii de la păpădie la… Herodot.

În urmă cu nu foarte mulţi ani, făceam o pauză, trăgeam aer în piept şi… ne aduceam aminte. Azi… facem o pauză, tragem aer în piept şi… începem să scormonim după… dispozitivele mobile inteligente. Care se dovedesc din ce în ce mai des mai inteligente decât noi… Într-un timp foarte scurt au reuşit să preia controlul şi să ne domnine. Să ne subjuge în aşa hal, încât nu mai putem fără ele. Încât suferim în masă de nomofobia. Şi, în curând, vom mai suferi şi de altele, cum ar fi „amnezia digitală”, o consecinţă a lenevirii memoriei. Iar ca bonus, un risc crescut de apariţie timpurie a bolilor degenerative şi alterarea precoce a memoriei de lungă durată.

Cum de ce? La o simplă căutare pe internet vei afla… gata, deja ai aflat. Şi aici este răspunsul întrebării „de ce”. În „căutarea” pe internet în sine. În faptul că, odată cu apariţia internetului şi, mai ales, a telefoanelor inteligente, avem acces imediat la informaţie, aspect benefic pe termen scurt, pentru că ne ajută să ţinem pasul cu competitivitatea vieţii cotidinene, dar cu efecte negative pe termen lung, pentru că exclude necesitatea memorării şi reduce capacitatea de a face asociaţii logice pentru a ne aminti diverse lucruri. Cu alte cuvinte, în loc să ne gândim care este informaţia de care avem nevoie, o luăm de-a gata, de pe net. Astfel, creierul „îşi pierde antrenamentul”, iar informaţia pe care o găsim cu ajutorul tehnologiei şi nu cu ajutorul memoriei este oricum uitată instantaneu şi asta pentru că ştim că data viitoare, când vom avea nevoie de ea, o vom afla rapid, în acelaşi loc, fără să fie nevoie să depunem nici cel mai vag efort.

Practic, am involuat. Dacă ne ia cineva „jucăria”, intrăm în derută, ne simţim neputincioşi. Iar situaţia de tip râsu’-plânsu’ intervine când, în situaţii similare, când azi ne blocăm şi nu ştim ce să facem fără ajutorul tehnologiei, în urmă cu ceva ani, ne-am fi descurcat onorabil… (cei care au apucat şi perioada fără invazia noilor tehnologii, ştiu despre ce vorbesc). Să ne înţelegem, nu sunt nebună, este clar că ca nu orice fel de informaţie pe care o găsim online s-ar fi regăsit şi în mintea noastră, eu vreau doar să subliniez faptul că dependenţa de tehnologie creează, pe termen lung, un handicap, afectându-ne, aşa cum poate aţi constatat pe piele proprie, atât memoria, cât şi capacitatea de gândire.

Să facem un mic experiment împreună. Puneţi-vă telefonul/tableta pe dulap. Sau în cealaltă cameră. Sau încuiaţi-le în sertar şi aruncaţi cheia… (am glumit). Ideea e să luaţi distanţă fizică de dispozitivul mobil şi inteligent. Gata? Bun… acum ia să vedem. Care este numărul de telefon al partenerului de viaţă? Dar al celor mai apropiate rude? Sau al celui mai bun prieten? Cum? Nu vi-l aduceţi aminte, o secundă să vă uitaţi în telefon? QED, din păcate… (piua!, cine nu îşi aduce aminte din şcoală ce înseamnă QED, poate „căuta” pe internet; mai târziu). Sunteţi în trend, pentru că, din ultimele studii, rezultă că aproximativ 70% din populaţie nu poate reproduce din memorie numerele de telefon ale persoanelor cu care vorbeşte zilnic sau chiar mai des. E şi cazul meu… vă mărturisesc sincer. Îmi amintesc numărul de telefon fix pe care îl aveam acum…. mă, rog, acum nişte ani, numărul de fix al celei mai bune prietene, însă acum (deşi m-am străduit, la un moment dat) nu am reuşit să memorez numărul de telefon al mamei mele, de exemplu.

Aşadar, am dezvoltat o prea frumoasă dependenţă de dispozitivele a căror inteligenţă creşte invers proporţional cu cea din dotarea personală. Circulă de mai de mult (da, pe net!) poza unui bătrânel simpatic, cu un tricou pe care scrie că el nu are nevoie de Google, pentru că o sună pe nevastă-sa, ea ştiind orice ar fi avut el nevoie. Hehe… nu-i aşa că, lăsând gluma la o parte, înainte fiecare avea printre prieteni pe cineva demn de supranumele de „enciclopedie ambulantă”? O persoană pe a cărei memorie prodigioasă te puteai baza oricând… mă întreb, oare ce s-o fi ales azi de aceşti oameni? Astăzi când Google gândeşte pentru noi şi formează generaţii de roboţi, incapabili să deosebească informaţia pe care o posedă în bagajul propriu de cunoştinţe şi informaţia pe care ştiu să o găsească pe internet. Şi cumva, situaţia este mai gravă în cazul celor mai tineri care nu au termen de comparaţie, ei născându-se cu tableta şi smartfonul în braţe. Pe de o parte, sunt ageri şi conectaţi, mult mai bine informaţi cu aceste instrumente în mână, însă ce se întâmplă când lasă deoparte toate gadget-urile? Îşi pun ei mintea la treabă?

Memoria noastră, de care mulţi ne plângem că este slabă, este aşa din cauza lipsei de antrenament. Exersarea ei ne-ar feri şi de neplăcerile imediate provocate de aceste lacune (că degeaba ai, până la urmă, net pe mobil, că motoarele de căutare nu-ţi pot spune în veci unde ai pus cheile, de exemplu), dar şi de cele pe termen lung care se traduc în boli degenerative şi probleme cognitive.

În loc de concluzie, vă las în compania proiectului fotografic „Removed”, în cadrul căruia artistul fotograf Eric Pickersgill a încercat să ne arate cât de goală este viaţa noastră cea tributară tehnologiei, fotografiind oameni obişnuiţi în diferite momente ale zilei, în timp ce se închină acestui zeu acaparator, dar ştergând din poze chiar… dispozitivele inteligente. Rezultatul vă va pune pe gânduri…

1

2

3

4

5

6

7

8

Pe Cristina o găsiţi şi aici.

Citiţi şi

De la măicuță la prostituată

Disertaţie pe burta goală

Nu e greu să uiţi. E imposibil!

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
5,424 views

Your tuppence

  1. Daniela / 19 October 2015 20:39

    “Amnezie digitala”… mi-a placut asta!
    Da, suntem dependenti de toate gadgeturile astea. Mintea o punem la conservat. Poate o vom folosi într-o alta epoca, cine stie… aia de piatra, din nou!

    Thumb up 1 Thumb down 0
    Reply
  2. Lidia / 18 October 2015 12:07

    Cu cit sintem mai timpiti, cu-atit sintem mai usor de controlat.

    Thumb up 5 Thumb down 0
    Reply
  3. Diana / 18 October 2015 11:23

    uffff… cata dreptate ai! zece secunde mi-am imaginat ca cele 4 dispozitive care sunt tot timpul pe langa mine nu ar exista si… aproape ca am intrat in panica! acum realizez ca fara ele ma simt pierduta.

    Thumb up 1 Thumb down 0
    Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro Web analytics

catchy.ro