Nimeni nu ne învaţă să spunem „mă iubesc”

Marietta Dobrin

8 January 2016

mariettaUn articol de-al meu, o povestioară, nici nu ştiu cum s-o numesc, a avut un succes nesperat pentru mine şi m-a pus pe gânduri. Dacă oamenilor le-a plăcut e probabil că s-au regăsit în el/ea, au trăit o bucată din viaţă interpretând una dintre părţi. Şi cred că nu le-a fost uşor în niciuna dintre variante. Cel mai nefericit e cel care iubeşte mai mult, aşa se zice, dar greşelile sunt după colţ, mai ales din partea celui care iubeşte mai mult.

Suntem obişnuiţi de mici cu „te iubesc” şi nimeni nu ne învaţă să spunem „mă iubesc”; cred că asta este problema. Nu ştim să ne iubim mai întâi de toate pe noi şi apoi pe ceilalţi. Asta ar trebui să ne spună, să ne înveţe, să ne îndemne cineva. Iubiţi-vă, respectaţi-vă, găsiţi puterea să îndepărtaţi din viaţa voastră pe cei care vă calcă sufletul în picioare! Găsiţi puterea să renunţaţi atunci când nu mai sunteţi fericiţi!

Iubire

Persoanele care renunţă nu sunt persoane fragile, sunt persoane sătule de suportat, aşteptat, sperat, sunt persoane care au înţeles că iluziile fac rău, dor, nu le dau voie să-şi trăiască viaţa pe care şi-o doresc, sunt persoane care se fărâmiţează în mii de bucăţele fără să facă zgomot, în liniştea şi decenţa care le caracterizează.

Cei care vă intră în viaţă, v-o întorc pe dos, vă dau speranţe şi apoi pleacă lasă un gol imens. Un gol pe care aveţi datoria să-l umpleţi cu voi, cu pasiunile voastre, cu oameni sinceri şi atenţi, cu bine, cu optimism şi viaţă, multă viaţă trăită frumos. Şi într-o bună zi o să regăsiţi persoana care sunteţi, durerea o să se estompeze, o să se decoloreze, timpul o să conserve esenţialul, lacrimile şi tristeţea or să fie departe, o să le recunoaşteţi, dar n-o să vă mai sperie, iar suferinţa prin care aţi trecut o să vă dea certitudinea că acum sunteti o persoană mai bună decât aţi fost, mai conştientă, mai senină. Şi o să zâmbiţi, o să zâmbiţi mult.

O să învăţaţi să acceptaţi dezamăgirile ca pe nişte lecţii de viaţă, o să învăţaţi că unele goluri nu se pot umple oricât de mult v-aţi dori, că n-o să fiţi mai fericiţi dacă într-o zi roata o să se întoarcă. O să învăţaţi să nu vă mai lăsaţi sufletul în braţele celor care nu au nevoie de el. O să învăţaţi că aveţi nevoie de cuvinte frumoase, de sentimente, de gânduri, de prezenţă, de îmbrăţişări calde şi sincere, de vise, de concret. O să învăţaţi să primiţi, nu doar să dăruiţi. O să învăţaţi să aveţi încredere în persoana care-şi doreşte să facă lumea voastră mai frumoasă.

O să iubiţi surâsul lui care face să nască surâsul vostru şi o să înţelegeţi că e de ajuns să-l vedeţi lângă voi când vă treziţi ca să vă fie bine. O să învăţaţi să nu regretaţi nimic pentru că e mai bine să încerci şi să pierzi decât să nu încerci deloc. Şi încetaţi să vă consumaţi mintea şi sufletul cu gândul la ce ar fi fost… dacă n-a fost să fie înseamnă că desenul divin a ales pentru voi calea cea mai bună. Strada poate a fost întortocheată, dar v-a dus acolo unde aţi meritat să ajungeţi, acolo unde, cu siguranţă, vă e mai bine. Şi încetaţi să vă mai plângeţi de milă; nicio energie nu e mai păgubos cheltuită decât plânsul de milă.

Avem obiceiul să idolatrizăm oameni şi iubiri; o facem din nesiguranţă, din neiubire şi neîncredere în noi. Când o să învăţăm cu adevarat să trăim cu gândul la noi, să ne vedem frumoase, deştepte, atrăgătoare, fascinante, atunci şi cei din jur or să ne vadă aşa. Toate calităţile or să ni se citească pe chip, în gesturi, în limbaj, în luminiţa aprinsă a ochilor, acum mai veseli ca niciodată.

Şi când nu vă mai aşteptaţi la nimic, atunci o să vină pentru voi trenul mult dorit. O să ducă departe dezamăgiri, lacrimi, suspine şi-o să pregătească terenul fertil al renaşterii.

Pe Marietta o găsiţi întreagă  aici.

Citiţi şi

Neiubiţi le trece ziua

Ecuație cu amanți și neveste înșelate

„Mi-a fost dor de tine, fetița lui tata!”

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
5,794 views

Your tuppence

  1. marietta dobrin / 24 March 2016 11:07

    Draga Maria, mesajul tau mi se pare mai degraba un strigat de ajutor! Tu nu esti imperfecta, esti probabil suparata, trista. Incearca sa te vezi cu alti ochi, sa inlocuiesti gindurile care-ti aduc nefericire cu ginduri care sa te impinga sa te analizezi cu mai multa ingaduinta si care intr-un final sa te faca sa te iubesti mai mult. Nu e usor, dar “premiul”, e prea important ca sa-ti traiesti existenta facindu-ti rau singura. Sunt momente in viata, cind din mii de motive,poate esti constrins sa te tirasti, dar faptul ca stii ca mai devreme sau mai tirziu o sa te ridici, trebuie sa-ti dea puterea si dorinta s-o faci. Toate cele bune, Maria, cu drag!

    Thumb up 2 Thumb down 0
    Reply
  2. Maria / 25 February 2016 12:50

    Sa ma iubesc pe mine…. Cum cand sunt dizgratios de imperfecta, cum cand uneori fac greseli de imi vine sa ma bat singura, cum cand uneori prin atitudinea mea ii ranesc pe cei din jur. Schimbarea este la mine, iar ca sa ma iubesc trebuie sa ma critic, trebuie sa ma urasc mai intai de toate, trebuie sa ma tarasc singura prin morcirla atat de puternic si de adanc, cum nu as permite nimanui vreodata s-o faca, nimanui in afara de mine. Abia dupa ce ma urasc, dupa ce devin constienta de imperfectiunea mea, atunci ma pot iubi.

    Thumb up 2 Thumb down 2
    Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro Web analytics

catchy.ro