Non Monsieur, je n’ai pas 20 ans, featuring în proză Juliette Gréco

Belle d'Imagination

9 October 2012

Aveam 33 de ani când am auzit prima oară melodia asta, în plină revoluţie personală. Şi vocea asta joasă, tabagică, mi-a vorbit de anii pe care i-am irosit fiind necuvenit de cuminte, fără rebeliuni, fără răscoale. 

Am aproape 40 de ani şi ascult iar această melodie, între amar şi picant.

Aşa că nu domnule, nu mai am 20 de ani. Asta nu înseamnă că ai dreptul să-mi arunci vârsta în faţă ca pe un defect fatal şi să mă consideri un rebut. Nu înseamnă că ai vreo justificare să nu fii curtenitor şi politicos. Nu înseamnă că trebuie să fac rabat de la aşteptările mele şi să fiu fericită că sunt comparată cu pipiţele care au în buletin 20 de ani dar mental încă nu au împlinit 5.

Nu înseamnă că visele mele sunt făcute să fie abandonate şi ca împlinirea mea să fie dată de perechea ta de izmene curate ce fâlfâie victorios pe sârmă, semn să vadă vecinii şi prietenele că nu mai sunt singură. Nu domnule, că nu mai am 20 de ani nu înseamnă că să-ţi port copiii presupune să mă transform brusc într-o vacă de prăsilă.

Nu domnule, înseamnă doar că ştiu exact ce-mi doresc şi că nu mă voi mulţumi cu firimituri. Nu fiindcă îmi e frică de singurătate îmi doresc să te întâlnesc. Ci fiindcă prefer provocările unei noi etape stabilităţii molcome şi fără de adrenalină ale absenţei tale. Dar dacă nu-mi ofer ceea ce-mi doresc, voi trece mai departe, căutându-L. Şi căutându-mă, căci încă sunt ”superbement perdue”.



Citiţi şi

Parlez-moi d`Amour

Les Feuilles Mortes

Non, Monsieur, je n’ai pas 20 ans

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
1,840 views

Your tuppence

  1. dan gh recheşan / 3 July 2014 9:08

    ps. am zis că-mi place Juliette Greco? şi Nana şi Dalida şi altele peste care s-a pus praful.deh, îs bătrîn!

    Thumb up 0 Thumb down 0
    Reply
  2. dan gh recheşan / 3 July 2014 9:07

    eu pur şi simplu cred că n-aţi avut şansa unui mascul potrivit.dincolo de potriveală(chemistry cum zic antropologii culturali cu sămînă anglofonă pe limbă) e nevoie şi de osteneală. eu, de pildă, divorţat, sărac, urîţel şi mofturos îmi strîng singur şosetele de pe jos, arunc rufele în maşină şi tot eu îi dau start, îmi fac de mîncare(zic vecinele că miroase la mine mai bine ca la ele, a friptură şi supe de tot soiul) dar asta nu înseamnă că una, unica ar trebui să mă pună-n vitrină! ce să mai adaug…scrieţi, scrieţi, e un mod de a exista!

    Thumb up 2 Thumb down 0
    Reply
  3. Belle d”Imagination / 12 October 2012 22:16

    DP, arăt mai bine acum decât la 20, am mai puţină celulită şi văd la fel de bine.
    Nu spun că refuz să îmi asum aceleaşi obligaţii pe care le îndeplinesc acum. Dar sunt sătulă de cei care îşi caută servitoare.

    Thumb up 1 Thumb down 0
    Reply
  4. Belle d”Imagination / 10 October 2012 16:37

    Am făcut compromisuri şi d-aia acum sunt divorţată în loc să fiu nemăritată.

    Şi de ce să fac doar eu compromisuri, căci să fim serioase, dacă un bărbat până la 40 de ani n-a învăţat că rufele nu se duc singure nici de pe podeaua băii în maşina de spălat nici de pe sârmă în şifonier, nu va mai învăţa. Va protesta mai aprig decât sirena lui Vasile Roaită pretinzând că ”un cal bătrân nu mai învaţă în buiestru”, dar eu de ce aş învăţa să renunţ la ale mele spre a-i fi pe plac?

    Thumb up 6 Thumb down 0
    Reply
    • dp / 10 October 2012 18:11

      Nu vreau sa fiu cinica, dar poate de-aia, pentru ca, de exemplu, nici tu la aproape 40 nu mai esti la fel de atragatoare ca la 20, oricit ne-ar sugera feminismul opusul. Pentru o femeie-obiect, fara celulita, probabil ca barbatul ar aduna sosetele de pe sirma, si ar chiar da cu aspiratorul. Pentru una mai putin sexy, oricit de super-desteapta, dorinta lui de a se supune neconditionat e mult diminuata. Si in general, barbatii sint recalcitranti la orice inseamna “supunere” si “adaptare” (cu exceptia “baietilor buni” si a “baiatului mamei”, de care, stim prea bine, fugim ca de dracu’, ca ne plictisesc, au burta, au o mamica prea influenta, poarta cravate legate prea scurt si parul in frizuri care ne repugna).

      Nu ca ma bucura asta, dimpotriva. Dar sint constienta ca nici eu nu sint lipsita de defecte, am venit in relatie “la pachet” cu o serie de probleme de fabricatie (emotionale, familiale, fizice, etc), deci, de ce as astepta din partea lui o perfectiune seaca? Accept sa ii adun si grupez sosetele, pentru ca sint fericita ca poate trai cu trasaturile mele de caracter cu care imi este mie greu sa traiesc. Nu stiu cum sa explic mai clar, e pur si simplu povestea birnei si a paiului care trebuie vazute.

      Thumb up 6 Thumb down 0
      Reply
  5. dp / 10 October 2012 14:27

    Succes cu cautarea, dar dupa cum esti de incapatinata si bataioasa, ma tem ca va fi cam greu sa il gasesti pe monsieurul potrivit. Spre 40 de ani e timpul sa mai inveti ca si compromisurile fac parte din viata, nu inseamna neaparat o infringere, ci mai degraba adaptare la realitate.

    Thumb up 2 Thumb down 1
    Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro