Nu este boala neiubirii, ci o afecţiune gravă care afectează una din zece femei

Catchy

17 March 2017

Martie este luna internaţională de conştientizare asupra importanţei endometriozei. Acum vine partea în care cei mai mulţi ridică din sprânceană şi îşi spun „ce mai e şi asta?”. E o afecţiune gravă, despre care se ştiu puţine şi despre care se vorbeşte şi mai puţin. Una din zece femei cu vârstă reproducătoare din lume suferă de endometrioză. De cele mai multe ori, în tăcere şi în suferinţă.

De ce? Pentru că e greu cu endometrioza asta. Nimeni nu ştie care e cauza apariţiei ei (sunt studii care o dau drept genetică), nu există un tratament definitiv (nu, nici sarcina nu e o rezolvare, endometrioza poate să apară şi după), nu se rezumă doar la ovare şi zona pelvină, iar aceste leziuni pot să apară la nivelul vezicii urinare, colonului, plămânilor, uneori chiar şi al creierului. Sunt dovezi, nu mint! Şi ştiţi de ce accentuez asta? Pentru că mulţi dintre cei care ştiu câte ceva despre endometrioză o rezumă încă la „dureri menstruale”. Ştiţi voi, alea pe care le au toate femeile şi de care nimeni nu ar trebui să se plângă. Dar nu, nu-i aşa.

femeie 4

Pentru că endometrioza te poate lasă fără un ovar, fără o bucată de colon, fără şansa de a face un copil (deşi acestea sunt cazuri mai rare), fără normalitatea de a te bucură de orice zi pe care o trăieşti pentru că eşti mai preocupat de durerile crunte, constante, pe care le experimentezi.

Yellow ribbon

N-aş vrea să intru în detalii. Cine îşi doreşte să afle mai multe, are la finalul articolului destule surse de informare.

Eu am endometrioză. Credeam acum un an că una gravă, doar m-a lăsat fără zece centimetri de colon şi m-a făcut să călătoresc într-un oraş îndepărtat, din ţară (deşi mai fusesem operată şi  în Bucureşti, tot în privat, în 2014). E ciudat, pentru că acum, după discuţii cu multe alte paciente, am ajuns să cred că nu, eu chiar am fost o norocoasă. Sunt cazuri încă şi mai grave decât al meu.

Dar toată lumea tace. Toată lumea se încăpăţânează să rezume totul la „dureri menstruale” sau „dificultăţi în a rămâne însărcinată”. Ştiu că sunt mulţi care au auzit totuşi de endometrioză. Ştiu că sunt paciente cu endometrioză în stadiu incipient care totuşi nu ne cred pe noi, celelalte. Şi e păcat.

Ştiţi, oamenii nu iau atitudine din nimic. Oamenii nu se plâng din nimic. Iar noi, pacientele cu endometrioză, chiar şi cu endometrioză d-asta gravă, avem o viaţă, în afară de boala asta. Şi la asta aş vrea să va gândiţi ori de câte ori mai râdeti în colţul gurii când auziţi de „endometrioză – boală gravă”, amintindu-vă de un articol tâmpit care a circulat pe net cum că endometrioza este boala neiubirii. Nu-i aşa că v-aţi gândit imediat la lipsa sexului?

Foarte bine, ăsta era şi scopul articolului respectiv: să facă trafic. Probabil aţi dat click şi nici măcar nu aţi citit. Dacă aţi fi făcut-o, aţi fi văzut că în interior nici nu se menţionează asta.

Să mai spun că sunt vedete şi doctori care au distribuit acest articol?

Ştiu că e greu să mai citiţi de altă afecţiune gravă. Dar încercaţi măcar. Încercaţi ca, ori de câte ori mai auziţi de endometrioză sau întâlniţi o femeie care are curajul să vorbească despre afecţiunea ei, să îi acordaţi câteva minute. Şi să o ascultaţi. Şi să o credeţi!

Dacă nu din empatie, măcar la gândul că studiile arată că endometrioza afectează din ce în ce mai multe adolescente. Fiica, nepoata, soţia, iubita voastră ar putea avea endometrioză. Nu aţi vrea să ştiţi mai multe despre ce se poate face? Pentru că da, din păcate endometrioza nu trece cu o pastiluţă şi nici măcar cu o operaţie bine făcută. Implică o dietă cât de cât strictă, sport, găsirea unui doctor cu experienţă în endometrioză, anumite schimbări şi un stil de viaţă riguros care te pot ajuta în ţinerea sub control a bolii care, oricum, revine. Mai agresiv sau nu, dar revine.

Apoi, aş vrea să vă mai rog să vă gândiţi şi la alt aspect.

Fetele astea cu endometrioză, după cum vă spuneam, au o viaţă extra endometrioză. O profesie, o familie, soţ, copii, pasiuni. Să ştiţi că le urmează mereu. Nu stau în casă, în pat, plângându-şi de milă. Pentru ele viaţa continuă. Mai greu sau mai uşor, e drept, însă deseori îşi şterg tristeţea de pe chip şi continuă ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Iubesc cu la fel de multă pasiune, se încăpăţânează să facă tratamente peste tratamente sau să ajungă la cei mai buni doctori pentru a face un copilaş, îşi pierd nopţi întregi pentru research-uri pe care ar trebui să le facă cercetătorii.

Din această cauză nu ştiţi sau nu credeţi când vi se vorbeşte despre endometrioză. Pentru că de prea multe ori au pozat în femeile care pot şi care nu au nicio problemă. Măcar pentru asta merită să le credeţi câteva minute şi să le ascultaţi povestea.

Poate că atunci, în timp, se va schimba ceva şi în ţara asta cu privire la endometrioză.

Surse utile:

https://www.facebook.com/groups/127544203933194/

https://www.facebook.com/despreEndometrioza/

http://endometrioză.ro/

https://www.facebook.com/EndometriosisAustralia/?ref=br_rs

https://www.facebook.com/groups/endoempowered/

https://eusiendometrioza.ro/

 

hGuest post by Marina Râşnoveanu

Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂

Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.



Citiţi şi

Pe-tro-ne-la: „E foarte frumos să fii femeie”

40 de ani, al treilea divorț

Relațiile virtuale sunt cele mai mari capcane ale vremurilor noastre

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
8,134 views

Your tuppence

  1. Adriana / 18 March 2017 12:47

    Buna! Am fost si eu diagnosticata cu endometrioza, dupa luni bune de verificari, investigatii si analize care nu au dus la nici un rezultat. Ba mai mult, am fost diagnosticata initial cu tumora maligna neuroendocrina. Ceea ce intr-un final a fost un lucru bun, pt ca astfel am ajuns sa ma operez la spitalul fundeni. Dupa ce initial mi s-a spus ca aceasta tumora se afla localizata intre uter, vagin si vezica di ca probabil vor trebui scoase toate aceste 3 organe, s-a constatat in timpul interventiei ca endometrioza era vascularizata de la vezica. Asa ca pana la urma am ramas doar cu indeoartarea partii afectate din vezica (nu toata). Poate sunt un caz fericit, nu stiu, desi mie mi se pare ca am tras o gramada (2 interventii chirurgicale, vreo 3 luni de spitalizare, plus vreo 2 ani de antrenare a vezicii ca sa nu fiu nevoita sa caut urgent o toaleta la fiecare jumatate de ora). Ceea ce multe femei nu stiu este ca orice durere mai diferita sau ce dureaza mai mult decat de obicei trebuie investigata. Multe femei ajung prea tarziu la doctor, punand durerile pe seama menstruatiei. Nu este o boala care iti limiteaza perioda vietii, dar iti limiteaza stilul vietii. Poate ca intr-adevar tine de iubirea de sine, nu stiu, inca nu s-a gasit un motiv pentru care apare aceasta boala. Stiu doar ca trebuie sa ne iubim indeajuns pe noi insine incat sa investigam orice ne face sa nu ne simtim bine.

    Thumb up 2 Thumb down 0
    Reply
  2. Marina / 17 March 2017 12:47

    Imi pare rau, nu am experimentat nimic din ce ai scris tu. Scopul articolului nu este asta, imi pare rau ca se reduce totul aici. Da, o cauza spirituala o fi in tot, insa asta nu inseamna ca trebuie sa ne rezumam la asta!

    Thumb up 1 Thumb down 0
    Reply
  3. Monica / 17 March 2017 11:38

    Eu fiind o pacienta cu endometrioza de ani de zile, tin sa mentionez ceva. Endometrioza are legatura cu lipsa iubirii sau cu neiubirea, dar fata de sine. E cumva legat si de respectul de sine. Dupa multe cercetari si nopti pierdute citind cum ai spus si tu, am constatat ca eu la fel ca si alte femei aveam ceva in comun: Neglijam nevoia de iubire, in sensul ca o ingropam adanc, fara ca macar sa o confrunt si sa o eliberez incercand sa pozez in femeia puternica, sacrificand foarte mult din mine pentru cei din jurul meu care erau prea lenesi, rautaciosi sau neglijenti sa isi asume si indeplineasca propriile responsabilitati.
    “Pentru că de prea multe ori au pozat în femeile care pot şi care nu au nicio problemă.”
    Boala asta e legata si de altii, dar in principal de noi. Si eu am avut sansa sa o vad si sa o simt ameliorandu-se doar cand am confruntat ochi in ochi nevoia de iubire de sine sau din exterior, care uneori era prea romantica si prea utopica pentru a putea fi realizata in lumea asta. Si i-am dat drumul, n-am ingropat-o, am constientizat-o si am renuntat la ea. Atunci simptomele s-au ameliorat, pana cand au disparut momentan. Am avut sansa sa traiesc luni de zile fara acea durere continua, nu avea dureri nici la menstruatie, sau in alte parti ale corpului. De aceea vreau sa mentionez ca endometrioza chiar are legatura cu neiubirea, dar cu cea de sine, si cu o lipsa de iubire, dar una utopica, pe care nu o poate umple nimeni din lumea asta, decat noi insine prin faptul ca renuntam la ea.
    Da stiu cum suna, dar pentru mine asta a functionat si functioneaza inca.
    Iar eu am constientizat ca una din cauzele pentru aceasta lipsa de iubire, este felul in care sunt crescute si educate femeile in aceasta lume. Mereu cele care se sacrifica la nesfarsit, indiferent de circumstante, care accepta abuzul pentru ca sunt femei, care accepta rautatea pentru ca o femeie mangaie si imblanzeste bestia din oricine. Ei bine astea sunt basme, sacrificiul continuu te goleste de orice energie vitala, acceptarea rautatii si abuzului nu face decat sa il incurajeze. Nu suntem printese care vom trai vesnic fericite dupa ce vom salva “o bestie” sau mai multe intr-un print cu bun simt. Sfatul meu pentru cele care au endometrioza ca si mine, este sa dea drumul al idea lor de nevoie de iubire romantica si sa inceapa sa spuna “NU” abuzului si rautatilor fratelui, tatalui, unchiului, iubitului, mamei, sorei, sefului, etc. Pentru ca nimeni nu e obligat sa traiasca asa, si pentru ca femeia nu inseamna un sclav care doar mangaie blajin si care accepta orice, oricum.
    Asta nu inseamna sa ne plangem de mila si sa fim deprimate. Sa fim cu capul sus, ne traim vietile mai departe, dar fara sacrificiu in cauze pierdute. Respect si iubire de sine doamnelor, dragele mele, asta este una dintre medicamentele indispensabile acestei boli.

    Thumb up 4 Thumb down 2
    Reply
    • NOAMY / 17 March 2017 21:39

      Nu stiu daca este boala neiubirii sau nu, dar stiu ca ,dupa operatia de endometrioza de acum 10 ani mi-am schimbat, aproape fara legatura, total, stilul de a ma raporta la mine, la erotismul meu. Cred ca am fost singurul caz din portofoliul unui celebru medic bucurestean specializat in endometrioza – dr T, pour les connaiseurs – care s-a vindecat exclusiv prin operatie (deschisa, fara tratament ulterior). Schimbarile nu au vizat cu nimic dieta, stil de viata in general, ci doar cautatea unei exprimari a erotismului fara legatura cu acele constrangeri pe care educatia ni le insufla. Niciodata nu voi stii ce a contribuit la vindecarea mea fara recidiva, dar cu siguranta o perioada de eliberare erotica, o serenitate profesionala care a intervenit in anii urmatori m-au facut sa uit pentru totdeauna durerile care timp de 3-4 ani apareau in perioade de cate 1-3 zluni, zilnice, urmate de luni de apatie, culminand cu convulsiile din ultima criza. Datorate cel mai probabil unui chist aderent la vezica urinara.
      Ramane cu siguranta o boala misterioasa, atata timp cat in cazul meu s-a vindecat doar prin inlaturarea chirurgicala a chsiturilor, fara tratament medicamentos ulterior, iar in alte cazuri nu se vindeca nici dupa multiple interventii chirurgicale si epuizante tratamente sau diete.

      Thumb up 0 Thumb down 0
      Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro